Glandă salivară parotidă

Glanda parotidă este una dintre cele 3 glande salivare, situate dedesubtul urechilor, de o parte și de alta a mandibulei.

Funcții

Glanda parotidă, prin intermediul canalului lui Stenon, secretă saliva în cavitatea bucală. Saliva produsă de parotidă are un caracter slab bazic, și conține amilază, enzime, precum și imunoglobuline.

Anatomie

Glanda parotidă reprezintă cea mai mare glandă salivară, având o greutate de până la 30 g.

Afecțiuni

• Oreion;
• Sindromul Sjögren.

Tumori parotidiene

Aproximativ 75% din tumorile glandelor salivare apar la glanda parotidă, 85% dintre acestea însă fiind de natură benignă incidența afecțiunii fiind de 1,5–3 cazuri/100 000 în populația generală europeană. Ele sunt cauzate cel mai des de expunere la radiații și fumat.

Adenoma pleomorfică este cea mai deasă formă benignă (aproximativ 90 %), fiind cel mai des întâlnită la femei (60%).

Altă formă benignă este Tumoarea Warthin, întâlnită mai ales la bărbați. Tumorile maligne sunt ceva mai rare, cea mai deasă formă fiind carcinoma mucoepidermoidă. Unica cale pentru a determina dacă o tumoare este malignă este prin intermediul biopsiei.

Tratarea lor se face prin extirparea chirurgicală a glandei, precum și prin terapie cu radiații.

Tratamentul chirurgical al tumorilor parotidiene este uneori dificil, pe de o parte din cauza raporturilor anatomice din loja parotidiană cu nervul facial, dar și prin prisma potențialului crescut de recidivă postoperatorie. Astfel, depistarea în stadiile timpurii a unei tumori de glandă parotidă este extrem de importantă în ceea ce privește prognosticul postoperator.

Tehnica operatorie este laborioasă, impunând exigențe de ordin fizionomic și funcțional, realizându-se uneori cu dificultate, din cauza recidivelor și tratamentelor anterioare incomplete, realizate în cadrul altor specialități de graniță.