Gică Manole

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gică Manole
Date personale
Născut (66 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
eseist[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba română  Modificați la Wikidata

Gică Manole (n. 22 aprilie 1953, Tătărășeni) este un istoric, prozator și eseist român.

Repere biografice[modificare | modificare sursă]

Născut la 22 aprilie 1953, Tătărășeni (Havârna), ju­dețul Botoșani, din părinții Cozma și Zamfira.

Studii[modificare | modificare sursă]

Și-a început studiile în 1960 la Școala Generală Tătărășeni, Comuna Havârna, județul Botoșani, pe care le încheie în 1968.

Din septembrie 1968 și până în iunie 1972 urmează cursurile Liceului Teoretic Darabani.

Din octombrie 1972 și până în iunie 1976 urmează cursurile Facultății de Istorie din Iași, în cadrul Universității „Al. I. Cuza".

Din octombrie 2004 și până în noiembrie 2011 urmează cursurile doctorale la fără frecvență în cadrul Facultății de Istorie din Iași. Pe 19 noiembrie 2011 susține în ședință publică la Facultatea de Istorie din Iași lucrarea sa de doctorat Titu Maiorescu - omul politic, obținănd titlul de doctor în istorie cu calificativul Magna Cum Laudae.[1]

Locuri de muncă[modificare | modificare sursă]

  • Profesor de istorie la Școala Generală Balinți - Havârna, județul Botoșani - 1 septembrie 1976 - 31 decembrie 1980;
  • Profesor de istorie la Școala Generală Rediu - Răuseni, județul Botoșani - 1 ianuarie 1980 - 31 august 1981;
  • Profesor de istorie la Școala Generală Balinți - Ha­vârna, județul Botoșani -1 septembrie 1981 - 31 august 1985;
  • Profesor de istorie la Școala Generală cu clasele I - X Mileanca, județul Botoșani -1 septembrie 1985 - 31 ianuarie 1990;
  • Președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națio­nală Mileanca, județul Botoșani -1 ianuarie 1990 -15 iulie 1990;
  • Profesor de istorie la Școala Generală cu clasele I -X Mileanca, județul Botoșani - iulie 1990 - 31 august 1993;
  • În urma concursului național pentru titularizare în învățământ de la data de 26 iulie 1993 a devenit titular la Liceul Teoretic Dorohoi („Regina Maria"), unde va funcțio­na de la 1 septembrie 1993 până în mai 2003;
  • Din mai 2003 până în mai 2012 funcționează ca profesor de istorie, titular, la Colegiul Național „Grigore Ghica" Dorohoi;
  • De la 12 mai 2009 până pe 5 iunie 2012 a fost de­tașat prin Ordin al Ministrului Educației, Cercetării, Tine­retului și Sportului pe funcția de director al Casei Corpului Didactic Botoșani;
  • Din septembrie 2012 până în prezent activează ca profesor de istorie la Colegiul Național „Grigore Ghica" Dorohoi, județul Botoșani.

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

  • Gică Manole, Ciprian Voloc, Exorcismul tăcerii. Convorbiri între doi anonimi, Editura Axa, 2002;
  • Gică Manole, Ștefan cel Mare, Editura Ovi-Art, 2004;
  • Gică Manole, Ciprian Voloc, Exorcismul tăcerii. Mo­rala: eșecul unui concept, Editura Axa, 2005;
  • Gică Manole, Memoriile Sergentului Anichitei, Editura Axa, 2006;
  • Gică Manole, Ispita memoriei, Editura Axa, 2006;
  • Gică Manole, Istoria, între minciună și adevăr, ADI CENTER, Iași, 2007;
  • Gică Manole, Revista Viața Românească. Anii 1929 -1933, ADI CENTER, Iași, 2007;
  • Gică Manole, Ciprian Voloc, Exorcismul tăcerii. Responsabilitatea elitei: de la conștiință la destin, Editura GEEA, Botoșani, 2007;
  • Gică Manole, Ciprian Voloc, Exorcismul tăcerii[2] (antologie, 1038 pagini), Editura GEEA, Botoșani, 2007;
  • Gică Manole, Ștefan cel Mare, ediția a Il-a revăzută și adăugită, Editura GEEA, Botoșani, 2009;
  • Gică Manole, Memoriile Sergentului Anichitei, ediția a II-a revăzută, Editura Agapis, București, 2011;
  • Gică Manole, Ștefan cel Mare, Sfântul cel Mare al Românilor, Editura Euclid Systems, Suceava, 2012;
  • Gică Manole, Titu Maiorescu. Omul politic, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014;
  • Gică Manole, Tătărășeni - mărturii din secolul XX, Editura Zona Publishers, Iași, 2014;
  • Gică Manole, Apocalipsa după Stalin, Editura Zona Publishers, Iași, 2015;
  • Gică Manole, Drumul României spre Catastrofă, Editura Quadrat, Botoșani, 2017;
  • Gică Manole, Mihai Eminescu și Evreii , Editura Quadrat, Botoșani, 2017;
  • Gică Manole, Istoria satului Tătărășeni, Editura Quadrat, Botoșani, 2017;
  • Gică Manole, Apocalipsa după Stalin, Editura Babel, Bacău, 2017;
  • Gică Manole, Revista Viața Românească. Anii 1929 -1933, ediția a II-a revăzută, Editura Quadrat, Botoșani, 2017;
  • Gică Manole, Mihai Eminescu și Basarabia, Editura Quadrat, Botoșani, 2018;
  • Gică Manole, Mihai Eminescu și Bucovina, Editura Quadrat, Botoșani, 2018;
  • Gică Manole, Corneliu Zelea Codreanu. Un Om al Istoriei Mari, Editura Quadrat, Botoșani, 2018;
  • Gică Manole, 1918. Anul Mântuirii Neamului Românesc, Editura Quadrat, Botoșani, 2018;
  • Gică Manole, Mihai Eminescu despre Bucovina și Basarabia, Editura Quadrat, Botoșani, 2018;
  • Gică Manole, 1918, Editura Cartea Românească, Iași, 2019;
  • Gică Manole, Mihai Eminescu despre Dobrogea și Transilvania, Editura Quadrat, Botoșani, 2019.

Premii[modificare | modificare sursă]

  • Diplomă de Onoare din partea Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu'' din Cernăuți (Ucra­ina), decernată la 14 noiembrie 2010, pentru merite deosebi­te în sprijinirea culturii românești din nordul Bucovinei;
  • Premiul „Teiul de Argint" în cadrul Festivalului Național „Mihai Eminescu" Botoșani - 2008 pentru volu­mul Exorcismul tăcerii (în colaborare cu Ciprian Voloc);
  • Diplomă de Gratitudine pentru promovarea Culturii Românești din partea Liceului Teoretic „Ion Pelivan", Răzeni, Republica Moldova, din 18 octombrie 2016;
  • Premiul  „Cartea anului”  2015, conferit de Casa de Cultură „Mihai Ursachi” din Iași, pentru cartea Apocalipsa după Stalin;

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Istorie, discurs memorial și deontologic, 2012, p. 4
  2. ^ Umbra păsării pe cer, 2011, capitolul Exorcistul de Havârna, p. 10-17

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Aurel Brumă, Umbra păsării pe cer, Volumul I, Mărturisitorii, Editura Performantica, Iași, 2011
  • Alexandru Zub în Cronica Veche, martie 2012, Istorie, discurs memorial și deontologic
  • Gică Manole, Ispita memoriei, roman autobiografic, Editura Axa, 2006.

Legături externe[modificare | modificare sursă]