Gheorghi Valentinovici Plehanov
| Gheorghi Valentinovici Plehanov | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][4]  Gudalovka(d), Lipetsk Uyezd(d), Gubernia Tambov, Imperiul Rus |
| Decedat | (61 de ani)[1][5][6][7] Terioki, Petrograd, RSFS Rusă |
| Înmormântat | Literatorskie mostki Volkovskogo kladbișcea[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (tuberculoză) |
| Cetățenie |  Imperiul Rus |
| Religie | ateism |
| Ocupație | filozof politician jurnalist scriitor istoric sociolog[*] economist istoric de artă |
| Limbi vorbite | limba rusă[8][9][9] |
| Activitate | |
| Alte nume | Н. Бельтов[2] А. Волгин[2] С. Ушаков[2] Н. Андреевич[2] Н. Каменский[2] А. Кирсанов[2] Н. Валентинов[2] Утис[2] Симплициссимус[2] Д. Кузнецов[2] Г. Б.[2] П. Бочаров[2] A. Volgin[3] |
| Partid politic | Zemlea i volea[*], Ciiornîi peredel[*], Emancipation of Labour[*], Partidul Social-Democrat al Muncii din Rusia |
Modifică date / text  | |
Gheorghi Valentinovici Plehanov (n. 29 noiembrie 1856 (S.N. 11 decembrie) — d. 30 mai 1918 (S.V. 17 mai)) a fost un revoluționar rus și un teoretician marxist. A fost unul dintre fondatorii mișcării social-democrate din Rusia. Plehanov a avut contribuții în domeniul filozofiei și al rolului artei și religiei în societate, din punctul de vedere marxist. În activitatea sa politică a adoptat pseudonimul Volghin, de la râul Volga. Unii istorici apreciază că acest nume l-a influențat pe tânărul revoluționar Vladimir Ilici Ulianov care a adoptat numele Lenin, de la râul Lena, din opoziție față de politica lui Plehanov.
Plehanov a fost inițial un narodnic, un lider al organizației „Pământ și Libertate”. După ce a emigrat din Rusia în 1880, a stabilit legături cu mișcarea social-democrată vest-europeană și a început să studieze lucrările lui Karl Marx și Friedrich Engels. Acest lucru l-a făcut să renunțe la narodnicism și să devină un marxist convins.
În 1883, el a fondat în Elveția grupul „Emanciparea Muncii”, care populariza marxismul printre revoluționarii ruși. În momentul în care grupul s-a destrămat, el a intrat în Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), unde l-a întâlnit pe Lenin, cu care a și colaborat o vreme.
În 1903, la al doilea congres al PSDMR, Plehanov s-a despărțit de Lenin și de bolșevici și a trecut de partea menșevicilor. Pe durata Primului Război Mondial, el a avut o poziție „naționalistă”, opunându-se „internaționalismului proletar” al bolșevicilor, militând pentru luptă până la înfrângerea Germaniei.
El s-a întors în Rusia la puțină vreme după izbucnirea Revoluției din Octombrie, dar a părăsit țara din nou datorită ostilității lui față de bolșevici. A murit de tuberculoză în Terijoki, Finlanda (în prezent, Zelenogorsk, Sankt Peterburg, Rusia).
Opera[modificare | modificare sursă]
- Dezvoltarea viziunii moniste a istoriei
- Eseu despre istoria materialismului
- Concepția materialistă a istoriei
- Rolul personalităților în istorie
- Probleme fundamentale ale marxismului
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Gheorghi Valentinovici Plehanov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d e f g h i j k l BBSRP / Plehanov, Gheorgi Valentinovici[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Плеханов Георгий Валентинович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ Georgi Plekhanov, SNAC, accesat în
- ^ Gueorgui Valentinovitch Plekhanov, Babelio, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în