Gheorghi Rakovski

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gheorghi Rakovski
Georgi-Rakovski.jpg
Date personale
Născut [1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Kotel, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat (46 de ani) Modificați la Wikidata
București, România[5] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ottoman flag.svg Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Ocupație jurnalist
scriitor
poet Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesului tuberculoză  Modificați la Wikidata
Gheorghi Rakovski (în stânga)

Gheorghi Stoikov Rakovski (în bulgară: Георги Стойков Раковски) (n. 2 aprilie 1821 - d. 9 octombrie 1867), cunoscut mai ales prin numele său grecesc, Gheorghi Sava Rakovski (în bulgară: Георги Сава Раковски), născut Sabi Stoykov Popovich (în bulgară: Съби Стойков Попович), a fost un revoluționar și scriitor bulgar, conducător al luptei de eliberare a Bulgariei de sub dominația otomană el a dus pina la capat legiunea bulgara si sa incadrat in cadru de unificare si ajutare a altor state.Vasil Levski (în bulgară Васил Левски) (n. 18 iulie 1837, Karlovo, Bulgaria – d. 19 februarie 1873) este pseudonimul sub care este cunoscut Vasil Ivanov Kuncev (în bulgară Васил Иванов Кунчев), revoluționar și erou național al Bulgariei. La vârsta de 20 se ani a fost uns diacon, dar viața de călugăr nu l-a atras, așa că în 1862 a fugit în Serbia, unde s-a înrolat ca voluntar în „Legiunea bulgară” organizată și condusă de Gheorghi Rakovski, participând astfel la ostilitățile sârbo-turce. Din această perioadă datează și pseudonimul „Levski” (ca un leu), deoarece în timpul unui exercițiu de instrucție a făcut un salt foarte lung, considerat de colegii săi că este precum săritura unui leu. În perioada 1862-1868, Levski a participat la aproape toate atacurile armate duse de bulgari împotriva Imperiului Otoman. A militat pentru ridicarea întregii populații bulgare la lupta împotriva opresiunii otomane, visând ca, după eliberare, Bulgaria să devină o republică democrată, bazată pe principiile enunțate de Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului. În 1869, Levski a început să organizeze, în acest scop, comitete locale, pentru ca în 1872 să cutreiere Bulgaria spre a înființa o rețea de comitete în sute de orașe și sate bulgărești, subordonate unui guvern clandestin cu sediul în orașul Loveci. Dispuneau de arme, erau organizați în detașamente cu misiunea de a pedepsi trădătorii și oficialitățile turcești. Entuziasmul a fost de scurtă durată. În toamna anului 1872, în cursul jefuirii unui oficiu poștal turcesc, în scopul procurării de bani pentru cumpărarea de arme, poliția turcă a luat urma unora din comitete, inclusiv a sediului din Loveci. Levski a fost capturat de autoritățile turcești la 27 decembrie 1872 în hanul din satul Kakrina, în apropiere de Loveci, se pare în urma unei trădări. A fost apoi transferat la Veliko Târnovo, pentru interogatorii, iar la 4 ianuarie 1873 a fost transferat la Sofia, unde a fost judecat și condamnat la moarte prin spânzurare.


  1. ^ "Gheorghi Rakovski", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015 
  2. ^ "Gheorghi Rakovski", Gemeinsame Normdatei, accesat la 16 octombrie 2015 
  3. ^ Open Library, accesat la 9 octombrie 2017 
  4. ^ Encyclopædia Britannica Online, accesat la 9 octombrie 2017 
  5. ^ "Gheorghi Rakovski", Gemeinsame Normdatei, accesat la 31 decembrie 2014