Gheorghi Rakovski

Gheorghi Rakovski
Gheorghi Rakovski
Date personale
Nume la naștere	Съби Стойков Попович
Născut	1821 Kotel, Imperiul Otoman
Decedat	9 octombrie 1867 (46 de ani) București, România
Cauza decesului	cauze naturale[*]​ (tuberculoză)
Cetățenie	Bulgaria
Etnie	bulgari
Ocupație	jurnalist scriitor poet
Activitate
Alma mater	Phanar Greek Orthodox College[*]​
Rude	Cristian Racovski

Gheorghi Rakovski (în stânga)

Gheorghi Stoikov Rakovski (în bulgară: Георги Стойков Раковски) (n. 2 aprilie 1821 - d. 9 octombrie 1867), cunoscut mai ales prin numele său grecesc, Gheorghi Sava Rakovski (în bulgară: Георги Сава Раковски), născut Săbi Stoikov Popovici (în bulgară: Съби Стойков Попович), a fost un revoluționar și scriitor bulgar, conducător al luptei de eliberare a Bulgariei de sub dominația otomană el a dus pina la capat legiunea bulgara si sa incadrat in cadru de unificare si ajutare a altor state.Vasil Levski (în bulgară Васил Левски) (n. 18 iulie 1837, Karlovo, Bulgaria – d. 19 februarie 1873) este pseudonimul sub care este cunoscut Vasil Ivanov Kuncev (în bulgară Васил Иванов Кунчев), revoluționar și erou național al Bulgariei. La vârsta de 20 se ani a fost uns diacon, dar viața de călugăr nu l-a atras, așa că în 1862 a fugit în Serbia, unde s-a înrolat ca voluntar în „Legiunea bulgară” organizată și condusă de Gheorghi Rakovski, participând astfel la ostilitățile sârbo-turce. Din această perioadă datează și pseudonimul „Levski” (ca un leu), deoarece în timpul unui exercițiu de instrucție a făcut un salt foarte lung, considerat de colegii săi că este precum săritura unui leu. În perioada 1862-1868, Levski a participat la aproape toate atacurile armate duse de bulgari împotriva Imperiului Otoman. A militat pentru ridicarea întregii populații bulgare la lupta împotriva opresiunii otomane, visând ca, după eliberare, Bulgaria să devină o republică democrată, bazată pe principiile enunțate de Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului. În 1869, Levski a început să organizeze, în acest scop, comitete locale, pentru ca în 1872 să cutreiere Bulgaria spre a înființa o rețea de comitete în sute de orașe și sate bulgărești, subordonate unui guvern clandestin cu sediul în orașul Loveci. Dispuneau de arme, erau organizați în detașamente cu misiunea de a pedepsi trădătorii și oficialitățile turcești. Entuziasmul a fost de scurtă durată. În toamna anului 1872, în cursul jefuirii unui oficiu poștal turcesc, în scopul procurării de bani pentru cumpărarea de arme, poliția turcă a luat urma unora din comitete, inclusiv a sediului din Loveci. Levski a fost capturat de autoritățile turcești la 27 decembrie 1872 în hanul din satul Kakrina, în apropiere de Loveci, se pare în urma unei trădări. A fost apoi transferat la Veliko Târnovo, pentru interogatorii, iar la 4 ianuarie 1873 a fost transferat la Sofia, unde a fost judecat și condamnat la moarte prin spânzurare.