Gheorghe Vrănceanu

Gheorghe Vrănceanu
Date personale
Născut	30 iunie 1900 Valea Hogei, România
Decedat	27 aprilie 1979, (79 de ani) București, Republica Socialistă România
Înmormântat	Cimitirul Bellu
Cetățenie	România
Ocupație	matematician cadru didactic universitar[*]​ Chartered Building Surveyor[*][[Chartered Building Surveyor (type of surveyor involved in property and construction)|​]]
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Rezidență	România
Domeniu	Matematică
Instituție	Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Alma Mater	Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Universitatea Sapienza din Roma Universitatea Georg-August din Göttingen Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui
Societăți	Academia Română Academia de Științe din România
Membru titular al Academiei Române
Membru al Academiei de Științe din România

Gheorghe Vrănceanu (30 iunie 1900, satul Valea Hogei, județul antebelic Vaslui, astăzi județul Bacău - 27 aprilie 1979, București) a fost un matematician român, membru al Academiei Române și profesor universitar.

A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935.

Biografie

Născut într-o familie modestă de țărani, urmează școala primară în satul natal, unde este remarcat de învățător, la a cărui insistență este trimis la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui. Matematica predată de Nicolae Abramescu îi stârnește interesul. Obține o bursă Adamachi la Facultatea de Științe în cadrul Universității din Iași, unde se înscrie la secția Matematică. Aici are ca profesori pe: Alexandru Myller, Vera Myller, Simion Sanielevici, Victor Vâlcovici, Simion Stoilow, care îi remarcă valoarea, astfel că încă din timpul facultății este numit preparator, iar după trecerea licenței este trimis la Roma pentru doctorat.

Activitate științifică

Opera sa matematică însumează peste trei sute de memorii, lucrări și articole publicate în reviste de mare circulație și cuprinde toate ramurile geometriei moderne, de la teoria clasică a suprafețelor, la noțiunea de spațiu fibrat, la care a descoperit domenii noi, a creat modele eficiente și a rezolvat probleme importante.

S-a ocupat de: spații neolonome, calculul diferențial absolut al congruențelor, mecanică analitică, geometrizarea ecuațiilor cu derivate parțiale de ordinul al doilea, teoria unitară neolonomă, spații cu conexiune conformă, spații parțial proiective, grupuri Lie, geometrie globală, grupuri de mișcări ale spațiilor cu dimensiune afină, spații cu conexiune local euclidiană, tensori armonici, spații Riemann cu conexiune constantă, curbura unei varietăți diferențiabile, scufundarea spațiilor curbe în spațiul euclidian, subvarietăți pe sferă, metoda de echivalență, spații cu conexiune neliniară și geometrizarea sistemelor mecanice.

Rezultatele sale au influențat opera unor matematicieni ca: T. Y. Thomas, V. V. Wagner, K. Yano, A. G. Walker, K. Nomizu, S. Kobayashi.

Distincții

În 1963, Gheorghe Vrănceanu a fost decorat cu Ordinul Muncii. În iunie 1969 i s-a conferit titlul de Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România „în semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățământului și culturii din patria noastră”.

Bibliografie

• Gazeta Matematică, nr 10/1979.
• Liviu Nicolescu, Gabriel Teodor Pripoae, „Gheorghe Vrănceanu—successor of Gheorghe Țițeica at the geometry chair of the University of Bucharest", Balkan J. Geom. Appl. 10 (2005), no. 1, 11–20.
• Info Gheorghe Vrănceanu
• ro Biografie la Universitatea A.I. Cuza din Iași

Legături externe

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – V
• 105 ani de la nașterea lui Ghe.Vrănceanu și 110 de apariție a Gazetei Matematice, 28 octombrie 2005, Elena Solomon, Amos News