Georges-Fernand Widal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Georges-Fernand Widal
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Dellys, Provincia Boumerdès, Algeria Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani)[1][2][4][5] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[6] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul Montmartre[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (hemoragie cerebrală) Modificați la Wikidata
PărințiHenri Victor Widal[*][[Henri Victor Widal |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic
cadru didactic universitar[*]
patolog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[7] Modificați la Wikidata
Activitate
DomeniuBacteriologie  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Paris  Modificați la Wikidata
Alma Materfaculté de médecine de Paris[*][[faculté de médecine de Paris (French medical school (1808-1970))|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Franceză de Științe
Academia Regală Suedeză de Științe
Académie nationale de médecine[*][[Académie nationale de médecine (French organization)|​]]
Academia Regală de Medicină a Belgiei[*]  Modificați la Wikidata
PremiiLegiunea de Onoare în grad de Mare Ofițer[*]  Modificați la Wikidata

Georges-Fernand-Isidor Widal (n. 9 martie 1862, Dellys, Algeria - d. 14 ianuarie 1929, Paris) a fost un medic francez.

În perioada 1886-1888 a realizat demonstrații publice ale cercetărilor realizate la Facultatea de anatomie patologică și în cursul următorilor doi ani a ținut un curs de bacteriologie în laboratorul profesorului Victor André Cornil (1837-1908). În 1895 a fost numit medic al spitalelor din Paris, iar în 1904 a devenit profesor la Facultatea de Medicină. În 1905 a devenit medic la Hôpital Cochin și a fost responsabil cu coordonarea clinicilor medicale de la aceeași instituție.

Widal a fost autorul unei serii remarcabile de studii cu privire la bolile infecțioase, erizipel, boli de inimă, de ficat, ale sistemului nervos etc., fiind un colaborator prolific la diferite reviste și enciclopedii medicale. Numele lui este asociat cu testul Widal, un test de diagnostic pentru febra tifoidă, și împreună cu hematologul Georges Hayem (1841-1933) a descris anemia hemolitică, o boală cunoscută anterior sub denumirea de „sindromul Hayem-Widal”.

 Studii medicale[modificare | modificare sursă]

  • Etude sur l'infection puerpérale, 1889.
  • La cure de déchloruration dans le mal de Bright, 1906.
  • Maladies des veines et des lymphatiques, 1911.
  • Nouveau traité de médicine, 22 vol., 1923 (împreună cu Georges Henri Roger, Pierre Joseph Teissier).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Georges-Fernand Widal”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Georges Fernand Isidore Widal, Baza de date Léonore, accesat în  
  4. ^ a b Georges-Fernand Widal, SNAC, accesat în  
  5. ^ Fernand Widal, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  6. ^ „Georges-Fernand Widal”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Autoritatea BnF, accesat în  

Referințe[modificare | modificare sursă]