Sari la conținut

Geamăna, Alba

46°19′41″N 23°12′36″E / 46.32806°N 23.21000°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Geamăna (dezambiguizare).
Geamăna
—  sat și așezare scufundată[*]​  —

Geamăna se află în România
Geamăna
Geamăna
Geamăna (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°19′41″N 23°12′36″E ({{PAGENAME}}) / 46.32806°N 23.21000°E46.32806; 23.21000
Țară România
Județ Alba
Comună Lupșa
SIRUTA5390
Prima atestare1825
Populație
 - Total0 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal517416
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Geamăna este un sat în comuna Lupșa din județul Alba, Transilvania, România. Se află în Valea Șesii din Munții Apuseni. În urma operațiunilor miniere intensive de la cariera de cupru Roșia Poieni, cea mai mare rezervă de cupru din România și una dintre cele mai mari din Europa la momentul respectiv, satul a fost evacuat treptat și transformat într-un iaz de decantare (lac de steril toxic), prin acumularea continuă a deșeurilor miniere. Acest proces este cunoscut sub numele de dezastrul ecologic de la Geamăna.

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Satul este atestat documentar începând cu anul 1825.

În anul 1977, în timpul regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu, s-a decis exploatarea intensivă a zăcământului de cupru de la Roșia Poieni, considerat la acea vreme cel mai mare din Europa.[1] Exploatarea propriu-zisă a început în 1978, iar producția de cupru în 1983.[2]

Pentru a face loc deversării deșeurilor, autoritățile au evacuat peste 400–480 de familii (aproximativ 1.000–1.200 de locuitori).[3] Localnicilor li s-a promis inițial mutarea într-un sat nou la circa 7 km distanță și despăgubiri generoase care i-ar fi îmbogățit,[4] însă în realitate au primit sume mici și terenuri la distanțe mult mai mari.[5][6] Evacuarea a fost treptată, începând din 1980–1982, iar până în anii 1990 satul a fost complet abandonat.[7][8]

Dezastrul ecologic

[modificare | modificare sursă]

Iazul de decantare Valea Șesii (cunoscut și ca lacul Geamăna) are o suprafață de aproximativ 130 de hectare și este un lac de vale deschis, amenajat între doi versanți, cu un singur baraj de anrocamente.[9][10] Deșeurile toxice (nămol roșiatic-galben, cu metale grele și substanțe acide) sunt deversate continuu printr-o țeavă imensă din mina Roșia Poieni. Lacul crește anual cu 90–100 cm (sau mai mult în perioade ploioase), iar adâncimea sterilului a ajuns la peste 70–80 de metri în unele zone.[11]

Apa prezintă zone distincte de culori datorită compoziției chimice:

  • o zonă cu noroi galben-roșiatic (steril proaspăt);
  • zone turcoaz-albastru (asociate cu compuși de cupru dizolvați și procese locale de sedimentare / diluție);
  • zone roșii-cărămizii (oxid de fier și alți compuși).

În 2020–2021 s-a raportat o schimbare a culorii principale spre turcoaz în urma unor măsuri de îmbunătățire a calității apelor.[12]

Singura rămășiță vizibilă a satului este turla bisericii din secolul al XVIII-lea, care iese din mijlocul lacului toxic.

În 2020 s-a propus supraînălțarea barajului cu 5 metri pentru creșterea capacității.[13]

Status actual

[modificare | modificare sursă]

Geamăna nu mai are locuitori permanenți și a devenit o atracție turistică.[14][15] Accesul este posibil pe drum de macadam dinspre Lupșa sau Gura Cornei, dar zona este parțial restricționată de operatorul minier.

Galerie

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „GALERIE FOTO. Povestea turlei din mijlocul iazului și a dezastrului ecologic provocat cu bună știință la Roșia Poieni”. www.digi24.ro. . Accesat în .
  2. ↑ „Drama locuitorilor din Geamăna, satul dispărut sub iazul de steril uriaș din Munții Apuseni FOTO VIDEO”. adevarul.ro. . Accesat în .
  3. ↑ „Cum a evacuat Ceaușescu 400 de familii pentru a depozita deșeuri toxice” (în Romanian). www.antena3.ro. Accesat în .
  4. ↑ „Sat sacrificat pentru minerit. Oamenii din Geamăna au plecat după ce a început exploatarea cuprului”. www.digi24.ro. . Accesat în .
  5. ↑ „Moștenirea toxică a industriei miniere a României. Iazurile de decantare părăsite, pline de pericole ascunse”. adevarul.ro. . Accesat în .
  6. ↑ Lipovan, Cristian (). „Dezastrul poluării de la Geamăna de care autoritățile române ar vrea să uiți” (în engleză). VICE. Accesat în .
  7. ↑ „Drama locuitorilor din Geamăna, satul dispărut sub iazul de steril uriaș din Munții Apuseni FOTO VIDEO”. adevarul.ro. . Accesat în .
  8. ↑ „"Deşertul" din inima Munţilor Apuseni. Geamăna, satul înecat în sterilul de la Roşia Poieni”. www.digi24.ro. . Accesat în .
  9. ↑ „Săptămâna în Oltenia : Munţii Metaliferi - Iazul de decantare Valea Şesii”. saptamana.net. Arhivat din original la . Accesat în .
  10. ↑ „Geamăna, satul din Apuseni „furat" de sterilul de la mina de cupru din Roşia Poieni”. historia.ro. Accesat în .
  11. ↑ „The dark side of Rosia Poieni, Europe's second largest copper mine | ISF SystExt” (în franceză). SystExt. . Accesat în .
  12. ↑ „Cum și-a schimbat culoarea iazul de la Valea Șesii-Geamăna. Directorul SGA Alba, despre poluarea istorică din zona Roșia Montană - Ardeal24”. ardeal24. . Accesat în .
  13. ↑ Alba24.ro, Redactia (). „Iazul de decantare de la Valea Șesei - satul Geamăna își mărește capacitatea. Cupru Min vrea supraînălțarea barajului cu 5 metri”. Alba24. Accesat în .
  14. ↑ Alba24.ro, Redactia (). „FOTO-REPORTAJ: Geamăna, satul scufundat de comuniști a ajuns atracție pentru turiști. Străinii vin să „admire" dezastrul ecologic”. Alba24. Accesat în .
  15. ↑ cluju.ro (). „Lacul Geamăna – Frumusețea toxică din Munții Apuseni - cluju.ro”. Accesat în .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Geamăna,_Alba&oldid=17923744