Sari la conținut

Gaston Tissandier

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gaston Tissandier
Gaston Tissandier
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[2][3] Modificați la Wikidata
Decedat (55 de ani)[4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Paris, Seine, Franța[8] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Père-Lachaise Modificați la Wikidata
Frați și suroriAlbert Tissandier[*]​ Modificați la Wikidata
CopiiPaul Tissandier[*]​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
ingineri de aviație militară[*]​
meteorolog[*]​
aeronaut[*]​
fizician
inginer
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitefranceză[4] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma MaterConservatorul Național de Arte și Meserii
Lycée Condorcet  Modificați la Wikidata
OrganizațiiPhoto-club de Paris[*][[Photo-club de Paris (French photographic club)|​]]
Société d'excursions des amateurs de photographie[*][[Société d'excursions des amateurs de photographie (French association)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiLegiunea de Onoare, cl. VI[*]​ ()[9]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Gaston Tissandier (n. , Paris, Franța – d. , Paris, Seine, Franța) a fost un chimist, meteorolog, aviator și editor francez. Ar putea fi considerat și aventurier din moment ce a reușit să scape cu un balon din Parisul asediat de germani în septembrie 1870. El a fondat și editat revista științifică La Nature și a scris mai multe cărți.

Fratele său a fost ilustratorul Albert Tissandier. Fiul său, Paul, a devenit un aviator bine-cunoscut.

Gaston și Albert Tissandier în dirijabilul lor ce era alimentat cu energie electrică, 8 octombrie 1883, Auteuil-Neuilly-Passy, Paris
Albert Tissandier (stânga) și Gaston Tissandier, plus un bărbat neidentificat

Gaston Tissandier s-a născut la Paris în anul 1843. A studiat chimia și în 1864 a devenit șeful laboratorului experimental al Union nationales. El a fost, de asemenea, profesor la Asociația politehnică. Interesul său în domeniul meteorologiei l-a determinat să se ocupe de aviație.

Prima sa călătorie în aer a fost realizată la Calais în 1868, împreună cu Claude-Jules Dufour, iar balonul lui a plutit deasupra mării și a fost adus înapoi de către un curent de aer de sens opus. În septembrie 1870, în timpul Războiului Franco-Prusac, el a reușit să fugă cu balonul din Paris asediat de germani.

Cea mai aventuroasă călătorie a avut loc în apropiere de Paris, în aprilie 1875. El și tovarășii săi, jurnalistul Joseph Crocé-Spinelli și ofițerul naval Théodore Henri Sivel, au reușit să urce cu balonul la altitudinea record de 8.600 de metri (28.000 de picioare).[10] Amândoi tovarășii săi au murit din cauza presiunii scăzute a aerului. Tissandier a supraviețuit, dar a devenit surd.

În 1883, Tissandier a montat un motor electric Siemens unui dirijabil, creând astfel primul aparat de zbor alimentat cu energie electrică.

Tissandier și-a raportat observațiile meteorologice Academiei Franceze de Științe. În 1873 el a fondat revista științifică săptămânală La Nature, pe care a editat-o până în 1896, după care a fost continuată de alții. De asemenea, el a scris mai multe cărți:

  • Eléments de Chimie (1870)
  • L'Eau (1867)
  • La Houille (1886)
  • Histoire de mes ascensions récit de quarante voyages aériens (1868-1886) (1887; ediția germană, 1872)
  • En ballon! Pendant le siège de Paris. Souvenirs d'un aéronaute (1871)
  • Les Merveilles de la photographie (1874)
  • Histoire de la gravure typographique (1875)
  • Simples notions sur les ballons (1876)
  • A history and handbook of photography (La photographie, 1873)
  • Le Grand Ballon captif à vapeur de M. Henry Giffard (1879)
  • Les Martyrs de la science (1879)
  • Observations météorologiques en ballon. Résumé de 25 ascensions aérostatiques (1879)
  • Les ballons dirigeables: Application de l'électricité à la navigation aerienne; [Ouvrage accompagné de 35 fig. et de 4 pl. hors texte] (1885)
  • La photographie en ballon, avec une table (1886)
  • Histoire des ballons et des aéronautes célèbres (1890)
  • La Tour Eiffel de 300 mètres: description du monument, sa construction, ses organes mécaniques, son but et son utilité. Avec une lettre autographie de G. Eiffel (1889)
  • Bibliographie aéronautique: Catalogue de livres d'histoire, de science, de voyages et de fantaisie, traitant de la navigation aérienne ou des aérostats (1887)

În afară de aceste lucrări științifice, Tissandier a publicat, de asemenea, mai multe lucrări pentru tineret, cum ar fi Les récréations scientifiques ou l'enseignement par les jeux (1880), probabil prima carte de experimente științifice simple pe care oricine le putea efectua în propria sa casă. Capitolele sale se bazau parțial pe coloana "physique sans appareils" (fizică fără aparate) din La Nature.

  1. ↑ „Gaston Tissandier” (în franceză). Baza de date Léonore. Wikidata Q2886420. Accesat în .
  2. ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Тиссандье Гастон (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  3. ↑ „Baza de date Léonore” (în franceză). Ministry of Culture of France[*]. Wikidata Q2886420. Accesat în .
  4. 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Gaston Tissandier” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  5. ↑ „Gaston Tissandier” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  6. ↑ „Gaston Tissandier” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
  7. ↑ „Gaston Tissandier” (în norvegiană bokmål). Store norske leksikon. ISSN 2464-1480. Wikidata Q746368.
  8. ↑ „Baza de date Léonore” (în franceză). Ministry of Culture of France[*]. Wikidata Q2886420.
  9. ↑ „Gaston Tissandier” (în franceză). Baza de date Léonore. Wikidata Q2886420.
  10. ↑ „View of journalist Joseph Crocé-Spinelli, naval officer Henri Sivel, and Gaston Tissandier in the basket of the balloon, "Zénith," ..”. Library of Congress. Library of Congress. Accesat în .

Acest text se bazează în parte pe articole din enciclopedii vechi în limbile germană[nefuncțională] și suedeză, ce se află acum în domeniul public.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]