Gara Ion C. Brătianu

Gara Ion C. Brătianu
Informații generale
Coordonate	44°51′46″N 24°55′12″E ({{PAGENAME}})44.86284467; 24.919885
Gări adiacente	gara Golești Gropeni[*]​
Istoric
Alte informații
Administrator	Compania Naţională de Căi Ferate[*]​

Gara Ion C. Brătianu (în trecut denumită Florica și Ștefănești Argeș) este o stație feroviară din orașul Ștefănești, județul Argeș. Ea deservește linia secundară Calea ferată Golești–Câmpulung (linia CFR 905), care face legătura regională între Pitești (prin Golești) și Câmpulung. Stația a fost construită în 1887 la inițiativa prim-ministrului Ion C. Brătianu, care dorea acces rapid al domeniului său din Florica la rețeaua feroviară. De-a lungul timpului, denumirea gării s-a schimbat: după 1948 numele „Florica” a fost înlocuit cu Gara Ștefănești Argeș, iar în 2022 autoritățile locale au hotărât redenumirea sa în Gara „Ion C. Brătianu”. În prezent stația este funcțională și utilizată de trenurile de călători CFR Călători, iar clădirea sa modestă se află pe strada Gării Florica nr. 6, la marginea domeniului conacului Brătianu–Florica.

Istoric

Gara Florica a fost inaugurată în anul 1887 împreună cu deschiderea liniei ferate Golești–Câmpulung Mușcel. Această cale ferată secundară, construită integral de ingineri români, a fost o realizare a guvernării lui Ion C. Brătianu și a facilitat transportul de mărfuri și persoane între Pitești și orașele din Muscel.

Inițial, stația purta numele „Florica” – fiind legată de domeniul familial al Brătienilor – dar, după 1948, denumirea oficială a fost modificată în Gara Ștefănești Argeș. În noiembrie 2022, consiliul local Ștefănești a decis ca stația să fie redenumită „Halta de Mișcare Ion C. Brătianu”, ca omagiu adus primului prim-ministru român născut la Florica.

Locație și conexiuni

Stația se află în partea de sud a orașului Ștefănești, pe strada Gării Florica nr. 6. Ea este poziționată lângă parcul domeniului conacului Florica al familiei Brătianu.

Accesul rutier principal se face prin drumul județean care leagă Piteștiul de Ștefănești; DN7 (București–Craiova) este cel mai apropiat drum național. Din punct de vedere feroviar, gara se află pe linia neelectrificată Câmpulung–Golești (numărul 905), la kilometrul 4,9 al traseului, imediat după Golești.

Linii feroviare și servicii

Gara Florica deservește linia secundară Calea ferată Golești–Câmpulung, o ramură neelectrificată, cu ecartament normal.

În prezent, traficul de călători este asigurat de trenuri Regio operate de CFR Călători. Durata de parcurs pe întreaga linie este de aproximativ două ore, iar materialul rulant utilizat este de obicei automotorul Malaxa modernizat sau Siemens Desiro.

Infrastructura stației include două linii de primire-expediere unde trenurile pot staționa pentru efectuarea manevrelor și schimbul de călători. Gara este administrată de CFR SA, Regionala Craiova.

Importanța locală

Gara Florica a avut un rol important în transportul regional din Argeș. Pentru locuitorii Ștefăneștiului și satelor din jur, ea oferă legătura feroviară directă către Pitești și spre nord, către Câmpulung.

Poziționarea sa lângă conacul și domeniul Brătianu-Florica îi conferă și importanță turistică. În trecut, construcția căii ferate a sprijinit și transportul vinului din Podgoria Ștefănești, contribuind la dezvoltarea viticulturii locale.

Starea actuală

Astăzi, Gara Florica (Halta Ștefănești) este funcțională și integrată în rețeaua națională. Clădirea stației este utilizată pentru serviciile CFR Călători (bilete, informații), iar peroanele servesc traficul de călători.

Cea mai recentă modificare semnificativă a fost schimbarea numelui în „Halta de Mișcare Ion C. Brătianu”.

Arhitectură

Clădirea actuală a gării este una modestă, specifică haltei feroviare rurale de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Fațada este placată cu cărămidă aparentă roșie, acoperiș în două ape și ferestre simple.

Stilul său este asemănător altor gări mici din România construite în aceeași perioadă.