Sari la conținut

Gârla Mare, Mehedinți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gârla Mare
  comună  

Gârla Mare se află în România
Gârla Mare
Gârla Mare
Gârla Mare (România)
Localizarea satului pe harta României
Gârla Mare se află în Județul Mehedinți
Gârla Mare
Gârla Mare
Gârla Mare (Județul Mehedinți)
Localizarea satului pe harta județului
Coordonate: 44°12′46″N 22°45′56″E ({{PAGENAME}}) / 44.212819°N 22.765652°E44.212819; 22.765652

Țară România
Județ din România Județul Mehedinți

SIRUTA111783
Atestare[1] Modificați la Wikidata

ReședințăGârla Mare[*]
Sate componenteGârla Mare[*]

Guvernare
 - primar al comunei Gârla Mare[*]Constantin-Marius Bărăitaru[*][2] (PNL, )

Suprafață
 - Total62,56 km²

Populație (2021)
 - Total3.300 locuitori

Cod poștal227210

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Gârla Mare
Poziția localității Gârla Mare
Poziția localității Gârla Mare

Gârla Mare este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.[3] Localitatea mai este cunoscută și sub denumirea simplă de Gârla. Se află la 80 km de Drobeta-Turnu Severin, iar în 2005 înregistra 5550 de locuitori.

Cadru geografic

[modificare | modificare sursă]

Este localizată pe malul stâng al Dunării.

Gârla Mare localitate cu potențial turistic

[modificare | modificare sursă]

Varietatea și bogăția formelor de relief din județul Mehedinți, din care face parte și localitatea Gârla Mare, fac din regiunea în care se află, un punct de atracție deosebit din perspectiva turistică. Zona favorizează în primul rând turismul sportiv, dat fiind faptul că cei care poposesc pe aceste meleaguri practică alpinismul sau motociclismul montan, însă nu sunt de neglijat nici croazierele pe Dunăre.

Principala cale de acces către comuna Gârla Mare se face prin DN56C.

Forma predominantă de relief pe teritoriul comunei este câmpia.



Componența etnică a comunei Gârla Mare

     Români (46,79%)

     Romi (43,21%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (10%)


Componența confesională a comunei Gârla Mare

     Ortodocși (63%)

     Penticostali (17,76%)

     Martori ai lui Iehova (6,33%)

     Adventiști (2,79%)

     Alte religii (0,03%)

     Necunoscută (10,09%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Gârla Mare se ridică la 3.300 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.382 de locuitori.[4] Cei mai mulți locuitori sunt români (46,79%), cu o minoritate de romi (43,21%), iar pentru 10% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63%), cu minorități de penticostali (17,76%), martori ai lui Iehova (6,33%) și adventiști (2,79%), iar pentru 10,09% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Gârla Mare pare a fi plasată în mijlocul culturilor indoeuropene descrise de Gimbutas. A fost denumirea unei culturi cultura Gârla Mare, care avea un caracter vechi european, moștenind trăsături direct din neo-eneoliticul local.[7] La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Mehedinți, avea aceiași structură ca și astăzi, având 2480 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală mixtă frecventată de 30 de elevi (dintre care cinci fete).[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceiași plasă, cu 2120 de locuitori, având în plus și satul Atârnați.[9] În 1931, satul Atârnați dispare, iar comuna Gârla Mare a primit forma actuală.[10]

În 1950, comuna a trecut în cadrul raionului Cujmir din regiunea Dolj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia. În 1968, a revenit la județul Mehedinți, reînființat, preluând și satul Vrata (fostă reședință a unei comune desființate),[11][12] sat care se desprinde în 2004, pentru a fi reînființată comuna Vrata;[13]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din satul Gârla Mare, monument istoric de interes local din comuna Gârla Mare

Două monumente istorice din comuna Gârla Mare sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Mehedinți. Prima este o așezare din Epoca bronzului, cultura Gârla Mare dar și Biserica „Pogorârea Sfântului Duh”, care se află în centrul satului și care figurează din 1838.

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Gârla Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Constantin-Marius Bărăitaru[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat5       
Alianța pentru Unirea Românilor1       

Atracții turistice

[modificare | modificare sursă]
  • Aria naturală protejată Gruia - Gârla Mare
  • Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din satul Gârla Mare, momument istoric
  • Insula Gârla Mare situată în dreptul localității, înconjurată de Dunăre.
  • Siturile arheologice din cultura Gârla Mare. Specifică Epocii Bronzului mijlociu, această cultură se distinge prin varietatea excepțională a formelor și decorului ceramic, dar și prin plastica feminină ce reflectă un cult al fecundității. Un punct de reper esențial îl constituie tezaurul de podoabe de la Ostrovu Mare-Țigănești, ale cărui analogii cu piesele miceniene subliniază conexiunile culturale vaste ale epocii.
  1. „Protopopiatul Vânju Mare. Gârla Mare I - Înălțarea Domnului”. Episcopia Severinului și Strehaiei. Accesat în .
  2. „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
  3. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  7. Adrian Poruciuc, Radacini preistorice ale unor traditii romanesti si sud-est europene. Ed. Saeculum IO, Bucuresti, 2017, p.285
  8. Lahovari, George Ioan (). „Gîrla-Mare, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 557.
  9. Melbert, N., ed. (). „Comuna Gârla Mare”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 463.
  10. Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 247. .
  11. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  12. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  13. „Legea nr. 84/2004 pentru înființarea unor comune”. Lege5.ro. Accesat în .
  14. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Monografia comunei Gârla Mare - Mehedinți, Azaleea Veronica Bărăitaru, Editura Stef, Drobeta-Turnu Severin, 2010

Legături externe

[modificare | modificare sursă]