Friedrich Grünanger

Date personale
Friedrich Grünanger
Născut	25 ianuarie 1856^[1] Sighișoara, Imperiul Austriac
Decedat	14 decembrie 1929 (73 de ani)^[1] Salzburg, Republica Austriacă
Cetățenie	Principatul Bulgariei Regatul Ungariei Republica Austriacă Regatul Bulgariei
Ocupație	arhitect
Limbi vorbite	limba germană
Activitate
Alma mater	Academia de Artă din Viena
Modifică date / text

Friedrich Grünanger (n. 25 ianuarie 1856, Sighișoara – d. 14 decembrie 1929, Salzburg) a fost un arhitect sas transilvănean care a lucrat în primul rând în Bulgaria.

A studiat arhitectura la Academia de Artă din Viena între 1877 și 1879, avându-l ca profesor printre alții pe Friedrich von Schmidt. El a fost un reprezentant al istorismului târziu, al eclectismului, al școlii vieneze neo-baroce și al secesiunii vieneze.

În 1879 începe să lucreze în cadrul Direcției Clădirilor Publice (din cadrul Ministerului Afacerilor Interne) din Bulgaria, apoi este numit arhitect-șef al orașului Razgrad, devenind în cele din urmă arhitect la curtea principelui Alexandru I al Bulgariei și al succesorului acestuia, Ferdinand I.

În 1908 se pensionează și se stabilește se reîntoarce în orașul Salzburg din Austro-Ungaria, dar se întoarce pentru trei ani (1911-1914) să lucreze din nou în Bulgaria.

Din anul 2007 Asociația Arhitecților din Bulgaria a început să decerneze Premiul pentru arhitectură Friedrich Grünanger. ^[2]

Unele clădiri proiectate[modificare | modificare sursă]

Mausoleul războinicilor ruși (1879-1880), Razgrad
Liceul din Razgrad, astăzi Liceul de limbi străine
Clădirea guvernului regional și palatul principelui Alexandru I (în cooperare), astăzi Muzeul regional de istorie (1879-1882); prima clădire guvernamentală din Bulgaria construită după independența din 1878, Ruse
Primul post de observare navală și stațiune meteorologică din Bulgaria (1883), Ruse
Palatul regal; astăzi adăpostește Galeria națională de artă și Muzeul național de etnografie (1880-1882). În 1893-1895 a construit aripa de est în trei niveluri, Sofia
Casă cu etaj cu mansardă pentru Anna Puleva (1899), Sofia
Casă particulară, actualmente clădirea ambasadei Turciei, Sofia
Clădirea Facultății de Teologie din cadrul Universității din Sofia (în cooperare)
Seminarul din Sofia cu Biserica Sf. Ioan (1902-1914)
Biserica Ortodoxă Română „Sfânta Treime” din Sofia (1905-1908)
Sinagoga din Sofia (1904-1909)
Băile minerale din Sofia (1904), proiect preliminar
Parcul Academiei Militare (1906), Sofia
Casa Yablanski; casă particulară pentru Dimitar Yablanski (1907) (până în 1993 clădirea Ambasadei chineze), Sofia
Liceul de băieți, Varna
Institutul pedagogic (actualmente Primăria), Kyustendil