Fausta (fiica lui Maximian)
| Fausta | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 289 d.Hr.  Roma, Imperiul Roman |
| Decedată | 326 d.Hr. (37 de ani)[1][2][3] Roma, Imperiul Roman |
| Cauza decesului | pedeapsă capitală (death by boiling[*][1]) |
| Părinți | Maximian Eutropia |
| Frați și surori | Theodora[*] Maxentius |
| Căsătorită cu | Constantin cel Mare |
| Copii | Constantina[*] Constanțiu al II-lea Constantin al II-lea Helena[*] Constant |
| Limbi vorbite | latină[4] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Augusta (titlu onorific) Nobilissima Femina[*] |
| Familie nobiliară | Constantinian dynasty[*] |
| Roman Empress | |
| Domnie | – |
Modifică date / text  | |
Flavia Maxima Fausta (n. 289 d.Hr., Roma, Imperiul Roman – d. 326 d.Hr., Roma, Imperiul Roman) a fost o împărăteasă romană, cea de-a doua soție a împăratului roman Constantin cel Mare.
Originea
[modificare | modificare sursă]Fausta s-a născut la Roma, în jurul anului 290, tatăl său fiind Maximian Augustus, iar mama sa, Eutropia, originară din Siria.
Familia
[modificare | modificare sursă]În urma unui aranjament dintre tatăl său, Maximian, și Constantin I, în anul 307, Fausta s-a căsătorit cu împăratul Constantin I pentru a întări alianța din tetrarhie. În vederea acestei căsătorii, Constantin s-a despărțit[6] de prima sa soție, Minervina, care-i dăruise un copil, Crispus, născut prin anul 302.
În anul 310 Fausta i-a dezvăluit soțului său planurile secrete ale tatălui său, Maximian, care dorea să-l ucidă. În urma descoperirii complotului, Maximian a fost nevoit să se sinucidă ori a fost ucis.
Fausta s-a bucurat de un mare respect din partea soțului său, Constantin cel Mare.
Copiii Faustei și ai lui Constantin cel Mare
[modificare | modificare sursă]Din căsătoria Faustei cu împăratul Constantin I, au rezultat următorii copii:
- Constantin al II-lea (n. 314, Augustus între anii 337 - 340);
- Constanțiu al II-lea (n. 317, Augustus între anii 337 - 361);
- Constant (n. 320, Augustus între anii 337 - 350);
- Constantina, (n. după 307 / înainte de 317 - d. 354), soția lui Constantius Gallus Caesar;
- Helena, (n. 325 / 326 - d. 360, Vindobona), soția lui Iulian Apostatul Augustus.
Moartea Faustei
[modificare | modificare sursă]Bucurându-se de un respect deosebit, în anul 324 sau 325, Fausta a primit din partea soțului său titlul de Augusta.
În anul 326, Fausta a fost acuzată de adulter cu Crispus[7][8][9], fiul lui Constantin I, din căsătoria cu Minervina. Ambii au fost uciși.[10][11] Atât Crispus cât și Fausta au primit „damnatio memoriae”, adică numele lor au fost șterse din inscripțiile și înscrisurile publice.
Personajul Fausta în operă
[modificare | modificare sursă]Drama morții Faustei formează tema centrală a operei Fausta de Donizetti, jucată pentru prima oară la 12 ianuarie 1832, la Teatro San Carlo, din Neapole.
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Zosimos, Historia Nova (în greacă veche), Wikidata Q19904212
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Fausta” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Fausta” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Fausta” (în germană). Catalogul Bibliotecii Naționale Germane[*]. Wikidata Q23833686. Accesat în .
- ↑ Monede cu Fausta și Crispus sunt rare, deoarece ambii au fost uciși la scurt timp după ce monetăria a început operația de batere a monedelor.
- ↑ A repudiat-o?
- ↑ Potrivit celor relatate de istoricul bizantin păgân Zosimos, Fausta s-ar fi îndrăgostit nebunește, de Crispus, fiul împăratului din prima căsătorie. Iritată de refuzul acestuia la avansurile ei, Fausta l-ar fi acuzat pe Crispus de a fi vrut să atenteze la pudoarea sa; împăratul, prea credul, și-a trimis fiul la moarte; dar descoperind apoi adevărul, a pus să fie înăbușită / înecată Fausta în baia caldă, în anul 327. Fiind păgân, Zosimos nu l-a agreat deloc pe împăratul Constantin, care dăduse libertate cultului creștin. De aceea, în Istoria sa, a expediat foarte repede perioada domniilor lui Constantin cel Mare și a urmașilor săi. Poate a avut interes să-l denigreze pe Constantin. Vezi și ceea ce a scris Sfântul Ieronim, într-una din notele următoare despre aceeași problemă.
- ↑ Edward Gibbon nu se pronunță, însă evocă posibilitatea unui complot al lui Crispus contra lui Constantin I, fie o gelozie a împăratului în fața creșterii popularității fiului său mai mare.
- ↑ De notat că Sfântul Ieronim scrie că execuția Faustei a avut loc la 3 ani după cea a lui Crispus, diferență care pare să infirme teza lui Zosimos.
- ↑ Der Neue Pauly, Stuttgardiae, 1999, T. 4, c. 442.
- ↑ Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, p. 20.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994.
- en J.W. Drijvers, Flavia Maxima Fausta: Some Remarks, Historia 41 (1992), pp. 500 - 506.
- en D. Woods, On the Death of the Empress Fausta, Greece & Rome, 45 (1998), pp. 70-86.
- fr Gérard Minaud, Les vies de 12 femmes d’empereur romain - Devoirs, Intrigues & Voluptés , Paris, L’Harmattan, 2012, ch. 12, La vie de Fausta, femme de Constantin, p. 285-305.
