Filip I, Landgraf de Hessa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Filip I
Philippe-1er-de-hesse.jpg
Portret al lui Filip I
Date personale
Născut13 noiembrie 1504
Marburg, Sfântul Imperiu Roman
Decedat31 martie 1567 (62 de ani)
Kassel, Sfântul Imperiu Roman
ÎnmormântatMartinskirche[*] Modificați la Wikidata
PărințiWilliam II, Landgrave of Hesse[*]
Anna of Mecklenburg-Schwerin[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriElisabeth of Hesse, Hereditary Princess of Saxony[*]
Anna zu Solms-Laubach-Lich[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuChristine de Saxonia
Margarethe von der Saale
CopiiAnna of Hesse[*]
William IV, Landgrave of Hesse-Kassel[*]
Barbara of Hesse[*]
Louis IV, Landgrave of Hesse-Marburg[*]
Elisabeth of Hesse, Electress Palatine[*]
Philip II, Landgrave of Hesse-Rheinfels[*]
Christine of Hesse[*]
George I, Landgrave of Hesse-Darmstadt[*]
Agnes of Hesse[*]
Margarethe von Diez[*]
Philipp Ludwig von Hessen[*][1]
Philipp Graf zu Dietz[*][1]
Hermann Graf zu Dietz[*][1]
Christoph Ernst Graf von Dietz[*][1]
Albrecht Graf zu Dietz[*][1]
Philipp Konrad Graf zu Dietz[*][1]
Moritz Graf zu Dietz[*][1]
Ernst Graf zu Dietz[*][1]
Anna Gräfin zu Dietz[*][1] Modificați la Wikidata
Religieluteranism Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titlurilandgrave[*]
Familie nobiliarăCasa de Hesse
Landgraf de Hesse
Domnie1509-1567
PredecesorWilhelm II
SuccesorWilhelm IV
Louis IV
Filip II
Georg I

Filip I, Landgraf de Hesse (13 noiembrie 1504 – 31 martie 1567), denumit der Großmütige ("Generosul") a fost principalul șef al protestanților și unul dintre cei mai importanți conducători protestanți timpurii din Germania.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Filip a fost fiul Langdrafului Wilhelm al II-lea de Hesse și a celei de-a doua soții, Anna de Mecklenburg-Schwerin. Tatăl lui a murit când Filip avea cinci ani. Mama lui a devenit regentă în timpul minoratului său însă a murit în 1514, când Filip avea zece ani. Pentru a pune capăt luptelor pentru putere, Filip a fost declarat major în 1518 și a preluat puterea la începutul anului următor.

Educația lui a fost incompletă iar formarea sa morală și religioasă au fost neglijate. În ciuda tuturor acestea, el s-a dezvoltat rapid ca un om de stat, și în curând a început să ia măsuri pentru a-și spori autoritatea personală.

Prima întâlnire a lui Filip de Hesse cu Martin Luther a avut loc în 1521, la vârsta de 17 ani, la Dieta de la Worms. Acolo el a fost atras de personalitatea lui Luther, deși la început era prea puțin interesat de elementele religioase ale adunării. Filip a îmbrățișat protestantismul în 1524, după o întâlnire personală cu teologul Philipp Melanchthon.
Filip a refuzat să fie atras în liga anti-luterană a lui Georg, Duce de Saxonia, în 1525. Prin alianța sa cu Johann, Elector de Saxonia, încheiată la Gotha la 27 februarie 1526 el a arătat că a făcut pași pentru organizarea unei alianțe protectoare a tuturor prinților protestanți. Încă din primăvara lui 1526 el a căutat să prevină alegerea catolicului Arhiduce Ferdinand ca Sfânt Împărat Roman. La Dieta de la Speyer din același an, Filip a militat în mod deschis cauza protestantă, făcând posibil ca predicatorii protestanți să-și propage punctele lor de vedere, și, ca și urmașii săi, fără a ține cont în mod deschis de uzanțele ecleziastice romano-catolice obișnuite.

Intrigile episcopilor Würzburg și arhiepiscopilor electori din Mainz împotriva progresului Reformei, combinarea mai multor circumstanțe, inclusiv zvonuri de război, l-au convins pe Filip I de Hesse de existența unui secret în liga prinților catolici. Suspiciunile i-au fost confirmate de către un aventurier angajat în diverse misiuni importante de către Georg de Saxonia. Martin Luther și cancelarul l-au împins pe Filip I de Hesse să ia măsuri.

Căsătorii și copii[modificare | modificare sursă]

În 1523 s-a căsătorit cu neatractiva și bolnăvicioasa Christine de Saxonia, care era de asemenea și o mare băutoare. Filip a comis adulter; și încă din 1526 el a început să ia în considerare permisibilitatea bigamiei. Potrivit lui Martin Luther, el a trăit "în mod constant într-o stare de adulter și desfrânare".[2]

El și-a propus să se căsătorească cu fiica uneia dintre doamnele de onoare ale surorii sale, Margarethe von der Saale. În timp ce landgraful nu avea nici un fel de scrupule în această chestiune, Margarethe nu a fost dispusă să facă pasul cu excepția cazului în care ave aprobarea teologilor și aprobarea Electorului de Saxonia, Johann Frederic I, și a ducelui Maurice de Saxonia. Filip a câștigat cu ușurință consimțământul primei sale soții pentru căsătorie.

"Sfatul secret al unui confesor" a fost câștigat de la Luther și Melanchton (la 10 decembrie 1539,), nici unul dintre ei neștiind că soția bigamă fusese deja aleasă. La 4 martie 1540, Filip și Margarethe au fost uniți. Câteva săptămâni mai târziu întreaga chestiune a fost dezvăluită de către sora lui Filip, Elisabeta, iar scandalul a provocat o reacție dureroasă în toată Germania. Unii dintre aliatii lui Filip au refuzat să servească sub el, și Luther, sub motivul că era vorba de sfaturile date în confesional, a refuzat să recunoască partea lui în căsătorie.

Filip a avut zece copii cu Christine de Saxonia:

  1. Agnes (31 mai 1527 – 4 noiembrie 1555); s-a căsătorit la 9 ianuarie 1527 cu Electorul Maurice de Saxonia; la 26 mai 1555, la Weimar, s-a recăsătorit cu Ducele Johann Frederic al II-lea, Duce de Saxonia.
  2. Anna (26 octombrie 1529 – 10 iulie 1591); s-a căsătorit la 24 februarie 1544 cu contele palatin Wolfgang de Zweibrücken.
  3. Wilhelm al IV-lea de Hesse-Kassel (24 iunie 1532 – 25 august 1592).
  4. Philip Louis (29 iunie 1534 – 31 august 1535).
  5. Barbara (8 aprilie 1536 – 8 iunie 1597); s-a căsătorit la 10 septembrie 1555 cu Georg I, Duce de Württemberg; la 11 noiembrie 1567 s-a recăsătorit cu contele Daniel de Waldeck.
  6. Louis IV de Hesse-Marburg (27 mai 1537 – 9 octombrie 1604).
  7. Elisabeta (13 februarie 1539 – 14 martie 1582); s-a căsătorit la 8 iulie 1560 cu Louis al VI-lea, Elector Palatin.
  8. Filip II de Hesse-Rheinfels (22 aprilie 1541 – 20 noiembrie 1583).
  9. Christine (29 iunie 1543 – 13 mai 1604); s-a căsătorit la 17 decembrie 1564 cu Ducele Adolf de Holstein-Gottorp.
  10. Georg I de Hesse-Darmstadt (10 septembrie 1547 – 7 februarie 1596).

Din căsătoria cu Margarethe von der Saale au rezultat următorii copii:

  1. Filip, conte zu Dietz (12 martie 1541 – 10 iunie 1569).
  2. Hermann, conte zu Dietz (12 februarie 1542 – ca. 1568).
  3. Christopher Ernst, conte zu Dietz (16 iulie 1543 – 20 aprilie 1603).
  4. Margretha, contesă zu Dietz (14 octombrie 1544 – 1608); s-a căsătorit la 3 octombrie 1567 cu contele Hans Bernhard de Eberstein. S-a recăsătorit la 10 august 1577 cu contele Stephan Heinrich de Everstein.
  5. Albrecht, conte zu Dietz (10 martie 1546 – 3 octombrie 1569).
  6. Philipp Konrad, conte zu Dietz (29 septembrie 1547 – 25 mai 1569),
  7. Moritz, conte zu Dietz (8 iunie 1553 – 23 ianuarie 1575).
  8. Ernst, conte zu Dietz (12 august 1554 – 1570).
  9. Anna, a murit în copilărie în 1558.

La moartea sa, teritoriile sale au fost divizate (Hesse a devenit Hesse-Kassel, Hesse-Marburg, Hesse-Rheinfels și Hesse-Darmstadt) între cei patru fii cu prima soție: Wilhelm al IV-lea de Hesse-Kassel, Louis al IV-lea de Hesse-Marburg, Filip al II-lea de Hesse-Rheinfels și Georg I de Hesse-Darmstadt.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i The Peerage 
  2. ^ The Life of Luther Written by Himself, p.251. Books.google.com. Accesat în .