Fibrină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Structura terțiară a fibrinei umane

Fibrina sau factorul Ia este o proteină fibroasă implicată în procesul de coagulare a sângelui. Este formată ca urmare a acțiunii trombinei asupra fibrinogenului, ceea ce induce polimerizarea. Fibrina, împreună cu trombocitele, formează o rețea la locul leziunii, cu scopul de a opri sângerarea. Fibrina se leagă și reduce activitatea trombinei, ceea ce se poartă numele de activitate antitrombină I.[1]

Ca urmare a lezării tisulare sau vasculare, are loc atașarea trombocitelor sau plachetelor sanguine. Acestea prezintă receptori pentru trombină la suprafața lor, și vor lega moleculele circulante de trombină,[2] ceea ce induce conversia fibrinogenului solubil la fibrină insolubilă, la locul leziunii. Catenele de fibrină sunt lungi și insolubile, fiind legate de plachete. Factorul XIII completează cross-linkarea fibrinei cu scopul întăririi rețelei formate.

Rețeaua de fibrină este degradată de plasmină.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ de Moerloose P, Casini A, Neerman-Arbez M (septembrie 2013). „Congenital fibrinogen disorders: an update”. Seminars in Thrombosis and Hemostasis. 39 (6): 585–595. doi:10.1055/s-0033-1349222Accesibil gratuit. PMID 23852822. 
  2. ^ Kehrel BE (). „[Blood platelets: biochemistry and physiology]”. Hamostaseologie (în German). 23 (4): 149–58. doi:10.1055/s-0037-1619592. PMID 14603379. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]