Feodora de Leiningen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Feodora de Leiningen
Prințesă de Hohenlohe-Langenburg
Prințesa Feodora de Leiningen în jurul anului 1828.
Prințesa Feodora de Leiningen în jurul anului 1828.
Căsătorit(ă) cu Ernst I, Prinț de Hohenlohe-Langenburg
Urmași Carl Ludwig al II-lea, Prinț de Hohenlohe-Langenburg
Prințesa Elise
Hermann, Prinț de Hohenlohe-Langenburg
Prințul Victor
Adelheid, Ducesă de Schleswig-Holstein
Feodora, Ducesă de Saxa-Meiningen
Nume complet
Anna Feodora Auguste Charlotte Wilhelmine
Casa regală Casa de Leiningen
Casa de Hohenlohe-Langenburg
Tată Emich Carl, Prinț de Leiningen
Mamă Prințesa Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld
Naștere 7 decembrie 1807
Amorbach
Deces 23 septembrie 1872 (64 de ani)
Baden-Baden

Prințesa Feodora de Leiningen (Anna Feodora Auguste Charlotte Wilhelmine; 7 decembrie 180723 septembrie 1872) a fost fiica lui Emich Carl, Prinț de Leiningen (1763–1814) și a Prințesei Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld (1786–1861). Feodora și fratele ei mai mare, Carl, Prinț de Leiningen au fost frații vitregi ai reginei Victoria a Regatului Unit.

Biografie[modificare | modificare sursă]

La 29 mai 1818 mama ei s-a recăsătorit cu Prințul Edward Augustus, Duce de Kent și Strathearn, al patrulea fiu al regelui George al III-lea al Regatului Unit. Feodora a avut o relație foarte apropiată cu sora ei vitregă.

În 1828 ea s-a întors în Confederația Germană și s-a căsătorit cu Ernst I, Prinț de Hohenlohe-Langenburg (1794–1860) la Palatul Kensington. Întreaga viață a ținut corespondență cu sora ei vitregă, Victoria, și i se asigura un venit de 300 £ ori de câte ori putea vizita Anglia.[1]

Fiica cea mică a Feodorei, Ducesa de Saxa-Meiningen, a murit la începutul anului 1872 de scarlatină,[2] iar Feodora însăși a murit mai târziu în același an, la vârsta de 64 de ani.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Hibbert 2000, p. 58.
  2. ^ Pakula 1997, p. 296.
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Feodora de Leiningen