Federația Internațională de Schi și Snowboard

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
International Ski and Snowboard Federation
Fédération internationale de ski logo.svg.png
Stema Federației Internaționale de Schi și Snowboard
AbreviereFIS
Predecesor International Skiing Commission[*][[International Skiing Commission (former international skiing federation)|​]]  Modificați la Wikidata
Înființare2 februarie 1924 la Chamonix, Franța
SediuElveția Oberhofen am Thunersee
Limbi oficialeengleză, franceză, germană, rusă[1]
PreședinteSuedia Johan Eliasch
AfilieriCIO
fis-ski.com
Fostul numeInternational Ski Federation

Federația Internațională de Schi și Snowboard, în engleză International Ski and Snowboard Federation, acronim FIS, cunoscută și cu denumirea franceză Fédération internationale de ski et de snowboard , este organismul internațional de conducere al sporturilor de schi și snowboard recunoscut de Comitetul Olimpic Internațional (CIO).[2]

FIS este o asociație a federațiilor naționale care în 2018 a ajuns la 135 de membri; are sediul în Oberhofen am Thunersee în Elveția și din 2021 președintele său este Johan Eliasch.[3] Este cea mai mare referință mondială, precum și organizatorul oficial al Campionatelor Mondiale și Cupelor Mondiale din toate specialitățile de schi, cu excepția biatlonului, reglementate de Uniunea Internațională de Biatlon.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Înființarea asociației predecesoare, International Ski Commission (ISC), a fost decisă la 18 februarie 1910 la Christiania, Norvegia de către delegați din zece țări. Un an mai târziu, în martie 1911, a fost adoptat primul set de reguli valabil la nivel internațional.

La 2 februarie 1924 la Chamonix[2], în cadrul „Săptămânii Internaționale a Sporturilor de Iarnă”, care mai târziu urma să fie recunoscută drept Primele Jocuri Olimpice de Iarnă, 36 de delegați din 14 țări au decis să înființeze FIS, care a înlocuit ISC.

Discipline[modificare | modificare sursă]

Federația organizează competiții de Cupă Mondială și Campionate Mondiale pentru următoarele discipline sportive de schi și snowboard:

Schi alpin
Discipline Campionate mondiale
Combinată alpină Campionatele mondiale de schi alpin
Coborâre
Slalom super uriaș
Slalom uriaș
Slalom
Paralel
Schi nordic
Discipline Campionate mondiale
Schi fond Campionatele mondiale de schi nordic
Sărituri cu schiurile
Combinata nordică
Zbor cu schiurile Campionatele mondiale de zbor cu schiurile
Schi acrobatic
Discipline Campionate mondiale
Movile Campionatele mondiale de schi acrobatic
Aerial
Schi cross
Half-pipe
Big air
Snowboard
Discipline Campionate mondiale
Slalom uriaș paralel Campionatele mondiale de snowboard
Slalom paralel
Big air
Slopestyle
Snowboard cross
Half-pipe
Altele
Discipline Campionate mondiale
Schi pe iarbă Sprint Slalom, Slalom Uriaș, Super Combinată, Super Uriaș, Slalom Paralel - Cupa Mondială
Schi viteză FIS Speed Skiing Championships
Telemark (schi) Sprint, Clasic, Sprint paralel, Sprint paralel pe echipe - Cupa Mondială
Master FIS World Criterium Masters (amator, senior)
Schi role (amator, senior)

Președinți[modificare | modificare sursă]

Mai jos este lista președinților din 1924:[4]

Nr. Ani Nume Țară
1 1924–1934 Ivar Holmquist Suedia Suedia
2 1934–1951 Nicolai Ramm Østgård Norvegia Norvegia
3 1951–1998 Marc Hodler Elveţia Elveția
4 1998–2021 Gian-Franco Kasper Elveţia Elveția
5 2021–prezent Johan Eliasch Suedia Suedia

Secretari generali[modificare | modificare sursă]

Mai jos este lista secretarilor generali din 1924:[5]

Nr. Ani Nume Țară
1 1924–1926 Carl Nordenson Suedia Suedia
2 1926–1934 Carl-Gustaf Hamilton Suedia Suedia
3 1934–1938 Ingvald Smith-Kielland Norvegia Norvegia
4 1938–1949 Jakob de Rytter Kielland Norvegia Norvegia
5 1949–1951 Einar Bergsland Norvegia Norvegia
6 1961–1979 Sigge Bergman Suedia Suedia
7 1978–1998 Gian-Franco Kasper Elveţia Elveția
8 2000–2020 Sarah Lewis Regatul Unit Regatul Unit
9 2020–2021 Philippe Gueisbuhler Elveţia Elveția
10 2021–prezent Michel Vion Franţa Franța

Congrese[modificare | modificare sursă]

Până în prezent, Congresul FIS s-a întrunit de 52 de ori. Evenimentele au loc de obicei la fiecare doi ani.[6]

Nr. Data Loc Delegații/
Națiuni
1. 18.02.1910 Norvegia Christiania 22/10
2. 20.–21.03.1911 Suedia Stockholm 15/9
3. 24.–25.01.1912 Germania München 14/8
4. 20.–21.03.1913 Elveția Berna 14/8
5. 27.–28.02.1914 Norvegia Christiania 17/10
6. 10.02.1922 Suedia Stockholm 20/6
7. 06.02.1923 Cehoslovacia Praga 18/11
8. 02.02.1924 Franța Chamonix 36/14
9. 03.–06.02.1926 Finlanda Lahti 21/12
10. 14.–16.02.1928 Elveția St. Moritz 38/15
11. 24.–26.02.1930 Norvegia Oslo 26/15
12. 14.–16.05.1932 Franța Paris 27/16
13. 21.–23.02.1934 Suedia Sollefteå 18/10
14. 14.–24.02.1936 Germania Garmisch-Partenkirchen 47/24
15. 21.–23.02.1938 Finlanda Helsinki 36/15
16. 27.–31.08.1946 Franța Pau 37/18
17. 10.–15.04.1949 Norvegia Oslo 44/27
18. 24.–27.04.1951 Italia Veneția 39/16
Nr. Data Loc Delegații/
Națiuni
19. 27.–30.05.1953 Austria Igls 60/19
20. 30.05.–04.06.1955 Elveția Montreux 66/21
21. 30.05.–14.06.1957 Iugoslavia Dubrovnik 57/20
22. 10.–13.06.1959 Suedia Stockholm 75/24
23. 28.05.–03.06.1961 Spania Madrid 96/26
24. 20.–24.05.1963 Grecia Atena 66/31
25. 08.–11.06.1965 România Mamaia 76/30
26. 16.–21.05.1967 Liban Beirut 74/31
27. 22.–25.05.1968 Spania Barcelona 85/33
28. 26.–29.05.1971 Iugoslavia Opatija 85/34
29. 07.–08.06.1973 Cipru Nicosia 83/35
30. 25.–31.05.1975 Statele Unite ale Americii San Francisco 82/33
31. 29.–30.04.1977 Argentina Bariloche 79/33
32. 18.–19.05.1979 Franța Nisa 104/41
33. 11.–16.05.1981 Spania Puerto de la Cruz 101/39
34. 08.–15.05.1983 Australia Sydney 92/44
35. 27.05–01.06.1985 Canada Vancouver 91/36
Nr. Data Loc Delegații/
Națiuni
36. 06.–11.06.1988 Turcia Istanbul 113/46
37. 20.–27.05.1990 Elveția Montreux 125/48
38. 07.–12.06.1992 Ungaria Budapesta 137/54
39. 06.–12.06.1994 Brazilia Rio de Janeiro 125/55
40. 10.–16.05.1996 Noua Zeelandă Christchurch 149/62
41. 17.–24.05.1998 Cehia Praga 149/63
42. 28.05.–03.06.2000 Australia Melbourne 139/62
43. 02.–08.06.2002 Slovenia Portorož 143/67
44. 30.05.–05.06.2004 Statele Unite ale Americii Miami 141/58
45. 21.–27.05.2006 Portugalia Vilamoura 153/66
46. 26.–31.05.2008 Africa de Sud Cape Town 1150/65
47. 30.05.–05.06.2010 Turcia Antalya ca. 1000/74
48. 27.05.–02.06.2012 Coreea de Sud Kangwonland ca. 760/75
49. 01.–06.06.2014 Spania Barcelona 1150/-
50. 06.–10.06.2016 Mexic Cancún 900/-
51. 13.–19.05.2018 Grecia Costa Navarino 180/68
52. 04.06.2020 online 182/72

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „General regulations”. fis-ski.com (în engleză). Accesat în . 
  2. ^ a b „About the International Ski Federation (FIS)”. fis-ski.com (în engleză). Accesat în . 
  3. ^ „By the President”. fis-ski.com (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ „FIS Congress elects Johan Eliasch as new FIS President”. fis-ski.com (în engleză). Accesat în . 
  5. ^ „Michel Vion Appointed FIS Secretary General”. fis-ski.com (în engleză). Accesat în . 
  6. ^ „FIS Congress”. fis-ski.com (în engleză). Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]