Fatma Qadri
| Fatma Qadri | |
 Fatma Gadri în rolul lui Gülbahar (piesa „Cartea mamei mele” de Jalil Mammadquluzada(d)) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1]  Odessa, Imperiul Rus[2] |
| Decedată | (60 de ani)[3][1] Bakı, Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană[2] |
| Înmormântată | Birinci Fəxri Xiyaban[*] |
| Cauza decesului | sinucidere |
| Căsătorită cu | Əsəd bəy Axundov[*] |
| Cetățenie |  Uniunea Sovietică |
| Ocupație | actriță |
| Locul desfășurării activității | Uniunea Sovietică[1] |
| Limbi vorbite | limba azeră[1] |
| Activitate | |
| Alma mater | Azərbaycan Dövlət Pedaqoji Universiteti[*] |
| Organizație | Azərbaycan Dövlət Akademik Rus Dram Teatrı[*] Azərbaycan Dövlət Akademik Milli Dram Teatrı[*] |
| Premii | Ordinul Insigna de Onoare Ordinul Steagul Roșu al Muncii Artist al Poporului din RSS Azeră[*] () zaslujennîi artist Azerbaidjanskoi SSR[*] () |
Modifică date / text  | |
Fatma Qadri (în azeră Fatma xanım Qədir qızı Qədri; n. , Odessa, Imperiul Rus – d. , Bakı, Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană), în diferite surse întâlnită și cu numele Gadri, Kadri sau Kadry, a fost o actriță de teatru și film sovietică și azeră, Artistă a Poporului din RSS Azeră (1943).
Carieră
[modificare | modificare sursă]Fatma Qadri s-a născut într-o familie săracă a unui comerciant acolit din Odesa. La vârsta de 9 ani, a început să câștige bani lucrând ca bonă într-o casă bogată. La insistența mamei sale, s-a înscris într-o medresă (școală religioasă) pentru a urma studiile primare. În 1922, a fost admisă la două instituții postliceale simultan: Școala de teatru din Azerbaidjan și un colegiu de profesori; le-a absolvit pe ambele în 1926. A ales un viitor artistic și s-a angajat ca actriță la Teatrul muncitoresc turc în Baku și în Gandja. După o intervenție chirurgicală nereușită la gât, i s-a permis să ia o pauză de la teatru pentru a se recupera.
După o scurtă perioadă la Teatrul Rus din Baku(d), a fost angajată la Teatrul de Stat de Dramaturgie din Azerbaidjan în 1935, unde a lucrat timp de 24 de ani. A fost aleasă în Consiliul orășenesc Baku și a început să predea la Școala de teatru din Azerbaidjan și la o școală de muzică din Baku. În 1943, i-a fost conferit titlul de Artistă a Poporului din RSS Azeră(d). Deși era firavă și predispusă la boli, ea își juca rolurile în ciuda durerilor ocazionale. Această problemă a culminat cu o emaciere în 1958, când a leșinat din senin pe scena Teatrul de Dramaturgie „Pușkin” din Moscova, imediat înainte de ultimul ei act din Război și pace(d) de Serghei Prokofiev. După un tratament care a durat șapte luni, medicii i-au interzis să revină la actorie, îngrijorându-se pentru sănătatea ei.[4]
Viață personală
[modificare | modificare sursă]În afara sălii de teatru, Fatma Qadri a trăit o viață tumultoasă. Prima ei căsătorie, de la începutul anilor 1920, nu a durat mult, iar singurul ei fiu a murit în adolescență. Al doilea soț al lui Qadri a murit de pneumonie în 1932. În plus, avea o sănătate fizică și psihologică precară. Văzându-se neputincioasă să depășească depresia severă după ce i s-a interzis să joace pe scenă, Qadri și-a pus capăt zilelor în 1968, la 60 de ani, în apartamentul ei.[4]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 4 „Fatma Qadri”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- 1 2 Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Кадри Фатьма Кадыровна (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Кадри Фатьма Кадыровна (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- 1 2 Farajova, Z. (ianuarie 2007). „FATMA QƏDRİ. Sonrasi, əbədi sükut..” [Fatma Qadri: liniștea eternă ce a urmat] (în azeră). EL Jurnali. Arhivat din original la . Accesat în .
