Fabius Maximus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Fabius Maximus (n. aprox. 275 î.e.n - d. 203 î.e.n, Roma) a fost un om politic roman care și-a câștigat porecla de Cuntactor - cel care amână - din cauza tacticii lui de a amâna o luptă decisivă cu Hanibal.

Fabius Maximus cuntactor are meritul de a fi văzut că niciun general din armata romană nu se ridica în acea perioadă la geniul tactic al lui Hanibal, și a amânat o luptă decisivă pentru că, aflată pe teritoriul străin, armata cartagineză ducea lipsă de hrană, echipament nou și întăriri.

După Bătălia de la Cannae, la cererea senatului, Fabius Maximus a revenit în fruntea Romei și a luat decizia de a înființa noi legiuni, scăzând vârsta de încorporare, relaxând criteriile necesare pentru înrolare, astfel încât să poată apăra Roma.

Viața lui Fabius Maximus a fost descrisă de Plutarh în lucrarea sa Vieți Paralele[1]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Plutarh, Vieți paralele, traducere, notă introductivă, notițe introductive și note de prof. univ. N.I.Barbu, Editura Științifică, București (1960-1971)