Exoribonuclează

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Diagrama reacțiilor pentru exoribonucleazele 3'-5' hidrolitice (stânga) și fosforolitice (dreapta) în degradarea ARN-ului.

O exoribonuclează este o enzimă atât exonuclează, cât și ribonuclează, care degradează ARN-ul prin eliminarea nucleotidelor terminale din capătul 5' sau capătul 3' al moleculei de ARN. Enzimele care elimină nucleotidele din capătul 5' sunt numite 5'-3' exoribonucleaze, iar enzimele care elimină nucleotidele din capătul 3' sunt numite 3'-5' exoribonucleaze.

Exoribonucleazele clivează legătura nucleotidă-nucleotidă, folosind fie apă (caz în care se numește activitate hidrolitică), fie fosfat anorganic (caz în care este numită activitate fosforolitică). Exoribonucleazele hidrolitice sunt clasificate sub numărul EC 3.1, iar exoribonucleazele fosforolitice sub numărul EC 2.7.7. Deoarece enzimele fosforolitice folosesc fosfat anorganic pentru a scinda legăturile, acestea eliberează adenozindisfosfat, iar enzimele hidrolitice (care folosesc apă) eliberează adenozinmonosfosfat.

Exoribonucleazele există în toate regatele biologice, bacterii, arhee și eucariote. Exoribonucleazele sunt implicate în degradarea multor tipuri diferite de ARN, printre care ARN mesager, ARN de transfer, ARN ribozomal și miRNA. Exoribonucleazele pot fi fie proteine simple (precum RNaza D sau RNaza PH), fie complexe de mai multe proteine, precum exozomul (în care sunt reprezentate patru dintre marile familii de exoribonucleaze).

Familii majore[modificare | modificare sursă]

Familie Exemplu de membri Distribuție Activitate catalitică
RNR RNază R Cele mai multe bacterii, toate eucariotele 3'-5' hidrolitică
RNază II
Rrp44
DEDD RNază D Anumite bacterii, toate eucariotele 3'-5' hidrolitică
RNază T
PM/Scl-100
Oligoribonuclează
RBN RNază BN Anumite bacterii 3'-5' hidrolitică
PDX PNPază Toate regatele 3'-5' fosforolitică
PM/Scl-75
RNază PH
RRP4 Rrp4 Toate eucariotele, cel mai multe arhee 3'-5' hidrolitică
5PX Exoribonucleaza I Toate eucariotele 5'-3' hidrolitică
Exoribonucleaza II

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Zuo Y; Deutscher MP. (). „Exoribonuclease superfamilies: structural analysis and phylogenetic distribution”. Nucleic Acids Res. 29 (5): 1017–26. doi:10.1093/nar/29.5.1017. PMC 56904Accesibil gratuit. PMID 11222749.