Eutropius (consul)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Eutropius
KHM Wien I 880 - Büste des Eutropios.jpg
Date personale
Născutsecolul al IV-lea d.Hr. Modificați la Wikidata
Imperiul Sasanid Modificați la Wikidata
Decedat399 d.Hr. Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit Modificați la Wikidata
Cauza decesuluidecapitare Modificați la Wikidata
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
Ocupațiefuncționar public[*]
politician
militar Modificați la Wikidata

Eutropius, cunoscut și ca Eutropie, (n. secolul al IV-lea d.Hr., Imperiul Sasanid – d. 399 d.Hr., Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit) a fost un eunuc și înalt demnitar al Imperiului Roman de Răsărit de la sfârșitul secolului al IV-lea, care a dobândit o mare influență în timpul împăratului Arcadius.

Carieră[modificare | modificare sursă]

Eutropius s-a născut într-una dintre provinciile romane din Orientul Mijlociu, fie în Asiria, fie la hotarele Armeniei.[1] Potrivit lui Claudian, poetul de curte al împăratului Honorius, care a compus o invectivă satirică împotriva lui Eutropius din cauza ostilității acestuia din urmă față de patronul lui Claudian, Stilicon,[2] Eutropius a servit succesiv pe post de catamitus (băiat folosit în practicile homosexuale), proxenet și slujitor apropiat al mai multor militari și nobili romani, înainte de a ajunge unul dintre eunucii casnici ai palatului imperial.[3] După moartea împăratului Teodosiu în anul 395, s-a aflat în fruntea unei facțiuni oponente puternicului prefect pretorian al Orientului, Rufinus, și a pus la cale căsătoria noului împărat, Arcadius, cu Aelia Eudoxia, fiica generalului Flavius Bauto, împiedicându-l pe ministrul principal al lui Arcadius să-și sporească puterea prin căsătoria fiicei sale cu tânărul și influențabilul împărat.[4] După asasinarea lui Rufinus în același an, Eutropius a dobândit o importanță sporită la curtea imperială și a devenit în scurt timp sfetnicul principal al lui Arcadius. El s-a implicat, de asemenea, în Războiul Gildonic, încurajând revolta generalului Gildon împotriva uneltirilor politice ale lui Stilicon. Ascensiunea lui la putere a fost favorizată de oprirea invaziei hunilor în anul 398. În anul următor Eutropius a devenit primul eunuc care a fost numit consul.

Căderea de la putere și execuția[modificare | modificare sursă]

În perioada ascensiunii sale la rangul de consul, Eutropius și-a câștigat o reputație de om crud și lacom. Este posibil ca el să fi avut un rol și în asasinarea predecesorului său, Rufinus. În 399, anul consulatului său, el l-a trimis pe Gaina, care îndeplinea în acea vreme funcția de magister militum, să înăbușe rebeliunea generalului ostrogot Tribigild. Cu toate acestea, Gaina și Tribigild s-au aliat pentru a-l convinge pe Arcadius să-l destituie pe Eutropius. Între timp, Eutropius se înstrăinase, de asemenea, de Eudoxia, pe care el o făcuse împărăteasă, care a venit, împreună cu fiicele sale mici, la soțul ei și i s-a plâns că eunucul uneltește împotriva ei. Mișcat de amenințările subordonaților săi și de grija față de familia sa, Arcadius l-a exilat pe Eutropius.[5]

După căderea sa de la putere, Eutropius a rămas scurt timp în viață ca urmare a rugăminților adresate împăratului de către arhiepiscopul Ioan Gură de Aur, dar, în cele din urmă, a fost executat prin decapitare în Calcedon înainte de sfârșitul anului 399. Un edict imperial care s-a păstrat arată că numele său a fost supus practicii damnatio memoriae și că bunurile sale au fost confiscate.[6]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Edward Gibbon, The Decline and Fall of the Roman Empire, The Modern Library, 1932, cap. XXXII, p. 1152, n. 7
  2. ^ Gibbon, The Decline and Fall of the Roman Empire, The Modern Library, 1932, p. 1151, n. 3
  3. ^ Gibbon, The Decline and Fall of the Roman Empire, The Modern Library, 1932, p. 1152, n. 7
  4. ^ Gibbon, The Decline and Fall of the Roman Empire, The Modern Library, 1932, cap. XXIX, p. 1032
  5. ^ Cameron și Long, Barbarian and Politics at the Court of Arcadius, 1993, pp. 7-8.
  6. ^ Bury, J. B. A History of the Later Roman Empire from Arcadius to Irene, vol. I, 1889, pp. 85-86.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]


Funcții politice
Predecesor:
Imp. Caesar Flavius Honorius Augustus al IV-lea,
Flavius Eutychianus
Consul al Imperiului Roman de Răsărit
399
cu Flavius Mallius Theodorus
Succesor:
Aurelianus,
Flavius Stilicho I