Eurocomunism

Eurocomunismul (sau neocomunism) a constituit o tendință revizionistă din anii 1970 și 1980 în diverse partide comuniste vest-europene care se consideră în mod obișnuit că a fost impulsionată de Primăvara de la Praga. Partidele au pretins că dezvoltă o teorie și o practică de transformare socială mai relevantă pentru Europa de Vest. În timpul Războiului Rece, acestea au căutat să submineze influența Uniunii Sovietice și a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Această tendință a fost deosebit de populară în Italia, Spania și Franța. În același timp, eurocomunismul a declarat loialitate față de marxism, dar nu marxism-leninism, și nu s-a identificat în mod formal cu democrația socială, deși a refuzat o serie de poziții ideologice secundare ale marxismului. Această teorie subliniază o mai mare independență față de Uniunea Sovietică.^[1]^[2]^[3]

Note

↑ Bracke, Maud (2022), Which Socialism, Whose Detente? West European Communism and the Czechoslovak Crisis of 1968, Central European University Press, ISBN 978-615-5211-26-3 |access-date= necesită |url= (ajutor)
↑ Pons, Silvio (2010). „The rise and fall of Eurocommunism”. În Leffler, Melvyn P.; Westad, Odd Arne. The Cambridge History of the Cold War. III. Cambridge University Press. pp. 45–65. ISBN 978-0-521-83721-7.
↑ Kindersley, Richard (1981), In Search of Eurocommunism, Palgrave Macmillan UK, ISBN 978-1-349-16581-0 |access-date= necesită |url= (ajutor)

Acest articol despre politică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.