Irina Sârbu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Ethnotic Project)
Irina Sârbu

Irina Sârbu în concert cu Ethnotic Project
(ArCuB, București, 22 octombrie 2018)
Date personale
Nume la naștereIrina Sârbu
Născută 25 iulie 1983, București
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzician · cântăreață · actriță
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicaljazz · etno-jazz · jazz fusion · muzică clasică · muzică tradițională
Instrument(e)solistă vocală · pian · claviaturi
Ani de activitate2002—prezent
Case de discuriIntercont Music · Soft Records
Interpretare cuIrina Sârbu Band · Ethnotic Project · Marius Mihalache · Puiu Pascu · Andrei Tudor · Big Band Radio · Party Collective
Prezență online

Irina Sârbu (n. , București, România) este o cântăreață de jazz și actriță română. Studiind pianul încă din copilărie și urmând cursurile unui liceu de muzică, activează pe scenele de jazz în paralel cu studiile universitare de actorie, fiind considerată cea mai expresivă tânără solistă de jazz.[1] Colaborează cu mai mulți artiști cunoscuți din lumea jazz-ului, între care Andrei Tudor, Puiu Pascu și Marius Mihalache, și face parte din grupul Ethnotic Project cu care realizează albumul Șapte scări în 2015.

Studii și pregătire[modificare | modificare sursă]

Prima întâlnire cu muzica are loc la vârsta de cinci ani, când Irina Sârbu începe să studieze pianul. În anii ce urmează continuă studiul acestui instrument, în paralel cu școala. Când este în clasa a șasea la Școala Generală de Muzică nr. 5 din București, intră în corul de fete „Voces Primavera”, înființat și condus de maestrul Claudiu Negulescu.[2] Ulterior, este admisă la Colegiul Național de Muzică „George Enescu”, unde aprofundează studiul pianului la clasa profesoarei Gabriela Enăsescu, până în 2002, anul absolvirii liceului. Începând cu toamna lui 2002, urmează cursurile Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (UNATC), clasa de actorie. Irina încheie studiile universitare la clasa profesorilor coordonatori George Ivașcu și Doru Ana, în iunie 2006, când are loc spectacolul de absolvire Cele două orfeline, musical ce obține premiul pentru Cel mai bun spectacol la Gala UNATC 2006. Participarea Irinei în acest spectacol este încununată cu Premiul special al juriului și Premiul pentru debut într-un rol principal. Pentru Irina urmează cursurile masterale, realizate în cadrul aceleiași universități, iar ulterior se înscrie la școala doctorală de teatru pentru copii.[3]

Activitate muzicală[modificare | modificare sursă]

Irina se îndrăgostește de jazz în timpul liceului, când colegul ei de clasă Andrei Tudor, cel care a devenit ulterior un cunoscut pianist și compozitor, îi deschide apetitul pentru acest gen muzical. În 2002 începe să cânte jazz, formând împreună cu Andrei Tudor un duo (voce și pian). În același an, în luna decembrie, debutează ca interpretă de jazz, în cadrul emisiunii Povestiri din Studioul Artelor a Radiodifuziunii Române.[4] Urmează o serie de concerte atât în București, cât și în țară. În vara anului 2003 o întâlnește pe Anca Parghel, care îi devine profesoară de canto și improvizație și care aduce astfel o contribuție foarte importantă în modelarea și dezvoltarea artistică a Irinei.[5] Prima confirmare a activității pe scena românească de jazz se produce în 2004, când Irina obține Premiul pentru debut la Gala Premiilor Jazz pentru anul 2003.[6] Intră în atenția câtorva muzicieni consacrați de jazz, astfel că începe să colaboreze cu instrumentiști și compozitori cunoscuți precum Puiu Pascu, Marius Mihalache, Marius Popp, Sorin Romanescu, Alex Man, Mircea Tiberian, Alin Constanțiu, Marius Vernescu, Sorin Terinte, Virgil Popescu, Pedro Negrescu, Sorin Zlat, Adrian Naidin, Petrică Andrei, Eugen Nichiteanu, Arthur Balogh, Ovidiu Lipan Țăndărică, Lucian Maxim, Ciprian Parghel, Tudor Parghel și alții.[7] Alături de aceștia susține recitaluri și participă la festivaluri naționale și internaționale de jazz, cântă pe scena Festivalului Internațional „George Enescu”, dar și în străinătate, pe scene din Viena, Paris, New York, Washington, Madrid, Praga, Lisabona, Stockholm, Ierusalim, Atena, Bruxelles, Veneția.[8]

În 2011 obține Premiul pentru tinerețe în jazz, Irina fiind considerată una dintre cele mai expresive și talentate cântărețe de jazz din România.[1][6] Stilul interpretativ al solistei, timbrul special al vocii și bogăția imaginației improvizatorice au atras atenția încă de la început. Referitor la acestea, criticul Daniela Caraman Fotea spunea: „Irina a învățat jazz ascultând pe discuri marile voci ale genului. Notabil este faptul că nu imită. Pasiunea ei pentru jazz s-a născut spontan, ca necesitate a comunicării. Este o apariție «fină». Vocea asemenea: cu delicate evoluții, cântă de preferință «pe aer», evită virtuozitatea ca scop în sine, nu caută improvizațiile spectaculoase. Ele îi sunt accesibile, se derulează însă doar când travaliul este permis de temă și expresivitate.” (3 august 2004)[9]

De-a lungul timpului, Irina își perfecționează tehnica vocală, repertoriul său alăturând jazz-ului genuri adiacente precum bossa-nova și samba, dar și muzică tradițională românească, muzică franceză și rusească, tango argentinian, flamenco, muzică românească interbelică.[6][10]

Colaborarea cu Marius Mihalache: World Symphony[modificare | modificare sursă]

Colaborarea cu Marius Mihalache începe în anul 2006, când renumitul țambalist îi propune Irinei să înregistreze împreună un album. Așa a luat naștere World Symphony, primul material discografic pe care poate fi auzită vocea tinerei artiste.[2] World Symphony reprezintă o fuziune de muzică tradițională și jazz, stilul abordat fiind etno-jazz. La înregistrări, alături de Marius Mihalache (țambal, marimbă, percuție) și Irina Sârbu (voce), mai participă Dragoș Mihu (baterie), Nicu Băran (chitară bas) și Adrian Mihalache (pian). Discul include atât prelucrări din folclor realizate de Marius Mihalache, cât și piese compuse de acesta (între care una împreună cu Ovidiu Lipan Țăndărică).[11] World Symphony a fost produs cu sprijinul casei de discuri Intercont Music și a apărut la data de 29 octombrie 2007, împreună cu ziarul Jurnalul Național, în cadrul seriei Muzică de colecție, fiind distribuit împreună cu un supliment.[12]

Fișier:Marius Mihalache - World Symphony (2007).jpg
Coperta albumului World Symphony

Lista pieselor:

  1. „Chicken Dance” (Marius Mihalache)
  2. „La Passion” (Marius Mihalache, Ovidiu Lipan Țăndărică)
  3. „Arabesque” (Marius Mihalache)
  4. „Barbu’s Dance” (tradițional, prelucrare de Marius Mihalache)
  5. „Ciuleandra” (tradițional, prelucrare de Marius Mihalache)
  6. „Oci Ciornîie” (tradițional, prelucrare de Marius Mihalache)
  7. „Bordeiaș” (tradițional, prelucrare de Marius Mihalache)
  8. „Wedding Dance” (tradițional, prelucrare de Marius Mihalache)
  9. „Pe deal” (Marius Mihalache)
  10. „Love of Corea” (Marius Mihalache)

Ethnotic Project: Șapte scări[modificare | modificare sursă]

Irina Sârbu este solista vocală a formației Ethnotic Project, înființată în anul 2015 împreună cu alți cinci muzicieni: Capriel Dedeian (chitară), Cezar Cazanoi (flaut și caval), Anatol Cazanoi (țambal și claviaturi), Laurențiu Horjea (chitară bas) și Dragoș Mihu (tobe și percuție).[13] Ethnotic Project realizează albumul Șapte scări, apărut în noiembrie 2015 la casa de discuri Soft Records și desemnat CD-ul etno-jazz al anului 2015 de către Institutul Cultural Român și Fundația Muzza.[14]

Formația abordează un repertoriu alcătuit din celebre melodii ce aparțin folclorului românesc autentic, orchestrate pe o textură sonoră originală, în care formulele melodico-ritmice se combină inspirat cu libertatea jazz-ului. Melodia fluierului românesc plutește elegant și sigur peste armonii sofisticate, instrumentele își combină culorile în sonorități neașteptate, vocea alternează cuvintele cu pasaje de improvizație jazz-istică și întregul este completat de secvențe instrumentale ce lasă fiecărui interpret libertatea de a se desfășura în solouri pline de imaginație.[8]

Referitor la interpretarea vocală realizată de Irina Sârbu pe discul Șapte scări, criticul și muzicianul Florian Lungu declara: „Cu inflexiuni deosebit de suple, valorificate printr-o tehnică vocală de invidiat, cu pregnanța timbrală egală în toate registrele unui glas de mare întindere, Irina Sârbu își seduce auditorii încă de la prima piesă, «Șapte scări», prin vervă și patos, etalând în nouă dintre cele zece secvențe o extinsă paletă de trăiri, de la ingenuitatea tălmăcirii melodiei «La cârciuma de la drum» (în a cărei prelucrare apare explorat și registrul supraacut al vocii), la nostalgia înfiorată și puritatea cu care artista se implică în învăluitoarea baladă «Unde e Târgoviștea», ajungându-se până la fervoarea și dinamismul exploziv din intervențiile improvizatorice scat cuprinse în temele de tempo alert.”[15]

Fișier:Ethnotic Project - Șapte scări (2015).jpg
Coperta albumului Șapte scări

Lista pieselor:

  1. „Șapte scări / Seven Stairs”
  2. „La cârciuma de la drum / At the Roadside Pub”
  3. „Leliță Săftiță”
  4. „Unde e Târgoviștea / Where Is Târgoviștea”
  5. „Inimioară, inimioară / Little Heart, Little Heart”
  6. „Tonakan Par” (tradițional armenesc)
  7. „Piatră, piatră / Stone, Stone”
  8. „Maramureș, plai cu flori / Maramureș - Land of Flowers”
  9. „Pe deal pe la Cornățel / On the Hill at Cornățel”
  10. „Colaj Călușarii & Ciocârlia / Medley Călușarii & Ciocârlia”

Irina Sârbu Band și alte colaborări[modificare | modificare sursă]

O mare parte dintre aparițiile Irinei Sârbu pe scenele de jazz are loc împreună cu formația sa, Irina Sârbu Band, din care fac parte instrumentiștii Puiu Pascu (pian), Ciprian Parghel (contrabas) și Tudor Parghel (tobe și percuție). Din formație au mai făcut parte Dan Ioniță (saxofon), Alex Man (chitară)[3] și Claudiu Purcărin (tobe).[16]

Irina colaborează cu grupul Party Collective cu care înregistrează piesa „Atinge”, la care este filmat și un videoclip. Single-ul este lansat în 2013, fiind produs de Tudor Parghel și Silviu Tudor, împreună cu colegii lor, Tudor Ionescu și Dan Deneș de la Fly Project.[17]

În 2017 solista urcă pe scenă alături de Big Band Radio (condus de dirijorul Ionel Tudor), în cadrul seriei de concerte Jazz pe românește ce are loc la Sala Radio din Capitală.[18] În 2023, pe 6 aprilie, serbează 20 de ani de activitate, printr-un concert alături de același Big Band Radio, de data aceasta dirijat de Simona Strungaru.[19]

Activitate teatrală[modificare | modificare sursă]

Irina Sârbu înaintea unui concert privat (București, 17 mai 2022)

Ca actriță, Irina a jucat în București, la Teatrul de Comedie, Teatrul Odeon, Teatrul Bulandra, Teatrul Metropolis, Teatrul de Operetă, dar și în Craiova, la Teatrul Național „Marin Sorescu”.[8] A făcut parte din distribuția pieselor Nevestele vesele din Windsor (regia: Alexandru Tocilescu, muzica: Nicu Alifantis) la Teatrul Metropolis, Ioana și focul (regia: Cătălina Buzoianu) la Teatrul de Comedie, Broadway–București (regia: Beatrice Rancea) la Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” și din potpuriul interbelic București, mahala de suflet.[4] Un alt spectacol în care Irina este implicată se numește Clasic e fantastic – Copilăria marilor muzicieni, un proiect care îmbină teatrul cu muzica, fiind dedicat copiilor cu vârste între 4 și 10 ani.[20]

Irina declara într-un interviu din 2012 pentru revista Tango: „Mi-am dat seama cât de important a fost faptul că am studiat actoria. Mi-a dat încredere în mine. Când am început să cânt eram foarte timidă, nu comunicam deloc cu publicul. Acum nu mă mai scoți de pe scenă! Bineînțeles că și experiența a contat foarte mult.”[1]

Viață personală[modificare | modificare sursă]

Mama Irinei, Cristina Bohaciu Sârbu, absolventă a Conservatorului din Cluj, profesoară de vioară, muzicolog și jurnalist de radio, este cea care a îndreptat-o pe Irina către muzică de la o vârstă fragedă.[21] Irina Sârbu a avut o relație cu Ciprian Parghel (fiul Ancăi Parghel), cu care are o fată, Ana, născută pe 15 iulie 2015.[22]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Marea Dragoste / Tango, 12 martie 2012 - „Irina Sârbu: «E foarte greu în ziua de azi să te potrivești cu cineva»”
  2. ^ a b Site oficial Irina Sârbu - About Me
  3. ^ a b Corina Zorzor, Adevărul, 12 iulie 2013 - „Irina Sârbu, cântăreață de jazz: «Prin jazz, am libertatea să fiu eu însămi»”
  4. ^ a b Magdalena Popa Buluc, Cotidianul, 23 decembrie 2011 - „Să cânți, să pictezi, să spui povești frumoase! Asta înseamnă artă!”
  5. ^ Oana-Maria Baltoc, Jurnalul Național, 14 aprilie 2011 - „Irina Sârbu: «Anca Parghel a fost ca o a doua mea mamă»”
  6. ^ a b c Lavinia Fusu, InfoMusic, 26 martie 2013 - „Irina Sârbu & Marius Mihalache Band la Guerrilive Acoustic Session”
  7. ^ Magdalena Popa Buluc, Cotidianul, 20 iulie 2011 - „Vară de jazz și poezie, cu Irina Sârbu”
  8. ^ a b c Soft Records - Pagina Ethnotic Project
  9. ^ Daniela Caraman Fotea, Senso Arte, 3 august 2004 - „Interviu cu Irina Sârbu”
  10. ^ Bestmusic.ro, 5 august 2011 - „Irina Sârbu: «Mă simt excelent pe scenă cu Puiu Pascu la pian!»”
  11. ^ Discogs.com - Pagina albumului World Symphony (2007)
  12. ^ Jurnalul Național, 3 iulie 2014 - „Ediție de colecție cu CD”
  13. ^ Magdalena Popa Buluc, Cotidianul, 2 martie 2015 - „Ethnotic Project cu Irina Sârbu”
  14. ^ LaRevista, 10 noiembrie 2016 - „Spectacol Ethnotic Project, la Clubul Țăranului”
  15. ^ Soft Records - Pagina albumului Șapte scări (2015), Florian Lungu - „Tentația insolitului”
  16. ^ Otilia Andrei, Adevărul, 3 octombrie 2018 - „George Gershwin - 120 de ani de la naștere. Deschiderea stagiunii de marți seară de la Ateneu”
  17. ^ Urban.ro, 1 martie 2013 - „Party Collective feat. Irina Sârbu - «Atinge» (videoclip)”
  18. ^ Alex Revenco, Mișcarea de Rezistență, 10 aprilie 2017 - „Jazz pe românește, cu Irina Sârbu și Big Band-ul Radio”
  19. ^ Magdalena Popa Buluc, Jurnalul Național, 4 aprilie 2023 - „Irina Sârbu serbează 20 de ani de activitate, alături de Big Band-ul Radio”
  20. ^ Dilema Veche, 18 ianuarie 2013 - „Clasic e fantastic - Copilăria marilor muzicieni”
  21. ^ Societatea Muzicală, 15 august 2015 - Elitele României: Cristina Bohaciu Sârbu
  22. ^ Aiana Dinu, Cancan, 25 septembrie 2015 - „Are grijă de băieții ei și din ceruri. Ce se întâmplă chiar acum cu cei doi fii ai Ancăi Parghel”

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Irina Sârbu

Interviuri