Ernst Rudolf Neubauer

Date personale
Ernst Rudolf Neubauer

Născut	14 aprilie 1828^[1] Jihlava, Kraj Vysočina, Cehia^[2]
Decedat	4 mai 1890 (62 de ani)^[1] Rădăuți, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria^[3]
Cetățenie	Austro-Ungaria
Ocupație	editor[*] scriitor jurnalist profesor
Limbi vorbite	limba germană
Studii	Německá univerzita v Praze[*] Universitatea din Viena
Profesor pentru	Mihai Eminescu
Activitatea literară
Opere semnificative	Legionarul, Ideon
Modifică date / text

Ernst Rudolf Neubauer (n. 14 aprilie 1828, Jihlava, Kraj Vysočina, Cehia – d. 4 mai 1890, Rădăuți, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria) a fost un poet și revoluționar pașoptist (membru al Legiunii Academice) austriac. Este cunoscut pentru faptul că i-a fost profesor de istorie poetului Mihai Eminescu și a fost primul director a instituției care astăzi se numește Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți.

Viața[modificare | modificare sursă]

Anton Elfinger - Legiunea Academică din Viena (reprezentare satirică din 1848)

Ernst Neubauer a urmat liceul în Jihlava (pe atunci oraș germanofon, parte a Imperiului Habsburgic, astăzi oraș ce aparține de Republica Cehă). A studiat apoi dreptul la Universitatea Carolină din Praga și filosofie la Universitatea din Viena. Acolo, el a participat la Revoluția de la 1848-1849 și a fost rănit în martie 1848 în timpul luptelor de stradă. A publicat în ziarul radical Der frei Wiener. În timpul asediului Vienei, el a servit ca aghiotant lui Wenzel Messenhauser și a fost împușcat. Neubauer a fost foarte aproape de a-și pierde viața. Experiența aceasta el a descris-o mai târziu în ciclul de poeme "Legionarul".^{[necesită citare]}

În anul 1850 a fost trimis la periferia extremă a monarhiei într-o "Colonie penală educațională" în Bucovina. Promovat la un liceu la Cernăuți, Ernst Neubauer a dezvoltat o vie activitate de învățământ de peste 25 de ani de predare de literatură și de istorie. El a promovat elevi supradotați cum ar fi Karl Emil Franzos și Mihai Eminescu.^{[necesită citare]}

Pe lângă activitatea didactică, Neubauer s-a dedicat jurnalismului. În 1862 el a fondat propria tipografie și a editat primul ziar în limba germană din Bucovina, distribuit la nivel național și ziarul oficial "Bucovina", care a fost editat până în 1869. Suplimentul "Duminica în Jurnalul Oficial al Bucovinei" a devenit un forum literar pentru tineri scriitori Bucovina. Printre angajații săi se numărau Iurie Fedkowicz, Isidor Vorobchievici și Ludwig Adolf Staufe-Simiginowicz. După șapte ani de Neubauer e forțat să-și vândă tipografia și casa, pentru a-și achita datoriile.^{[necesită citare]}Prima carte publicată de Fedkowicz a fost dedicată lui Neubauer.^[4]

A cercetat elementele culturii și dialectului vorbit de huțului, în speranța de a le descoperi originea. De asemenea, în colaborare cu ilustratorul Franz Xaver Knapp, a publicat Bucovina Ilustrată (1857) o colecție de texte cu 18 litografii prin care a promovat peisajul bucovinean în restul imperiului.^[5]^[6]

În anul 1872 a fost numit director la Liceul din Rădăuți, ce avea să poarte mai târziu numele de Liceul Eudoxiu Hurmuzachi. Ca membru în consiliul școlar el a fost onorat să se retragă în 1884 și s-a dedicat în întregime activității sale literare.^[7]

„Din păcate, magnifica lucrare poetică "Ideon" a fost cu greu studiată în termeni literari până astăzi. Lucrările dramatice ale lui Neubauer, care erau reprezentate la Cernăuți în acea vreme, sunt și astăzi uitate: "Fata din Kaliczanka" (1865), "Comerțul pentru suflet și altele" și altele" - Peter Rychlo (profesor de germanistică al Universității din Cernăuți).^{[necesită citare]}

Neubauer a fost înmormântat la cimitirul municipal din Rădăuți. Piatra sa de mormânt, aflată în cimitirul orașului Rădăuți, a fost declarată monument istoric (cod LMI SV-IV-m-B-05709).

Opera[modificare | modificare sursă]

Cântece patriotice austriece, 1849
Cele patru puncte cardinale ale căsătoriei, în 1855
Cântece din Bucovina, 1855
Povestiri din Bucovina, 1868
Despre Tristan și Isolda, 1876
Prințul Constantin Brâncoveanu, 1877
Ideon, Hamburg 1882

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b ^c ^d „Ernst Rudolf Neubauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 14 mai 2014
^ „Ernst Rudolf Neubauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 22 decembrie 2014
^ „Ernst Rudolf Neubauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 8 martie 2015
^ „What Is the Secret of Chernivtsi?: A Conversation with Ihor Pomerantsev”. Los Angeles Review of Books. 26 decembrie 2022. Accesat în 23 ianuarie 2024.
^ „Galeria personalităților bucovinene: Franz Xaver Knapp | Dragusanul.ro”. dragusanul.ro. Accesat în 9 noiembrie 2023.
^ „Detalii bucovinene, în opera lui Knapp (II) | Dragusanul.ro”. dragusanul.ro. Accesat în 9 noiembrie 2023.
^ „Comemorarea lui Ernst Rudolf Neubauer primul director al Colegiului Eudoxiu Hurmuzachi Radauti”. Monitorul de Suceava. Accesat în 9 noiembrie 2023.

[761cd0aa33110bdf1ef2f56545ea2610-1] „Ernst Rudolf Neubauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 14 mai 2014

[d225c3f7c50081e70ea13631982dbf81-2] „Ernst Rudolf Neubauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 22 decembrie 2014

[ddc0f95eef630a5be5034e9c747e9ff4-3] „Ernst Rudolf Neubauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 8 martie 2015

[4] „What Is the Secret of Chernivtsi?: A Conversation with Ihor Pomerantsev”. Los Angeles Review of Books. 26 decembrie 2022. Accesat în 23 ianuarie 2024.

[5] „Galeria personalităților bucovinene: Franz Xaver Knapp | Dragusanul.ro”. dragusanul.ro. Accesat în 9 noiembrie 2023.

[6] „Detalii bucovinene, în opera lui Knapp (II) | Dragusanul.ro”. dragusanul.ro. Accesat în 9 noiembrie 2023.

[7] „Comemorarea lui Ernst Rudolf Neubauer primul director al Colegiului Eudoxiu Hurmuzachi Radauti”. Monitorul de Suceava. Accesat în 9 noiembrie 2023.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]