Ernst Rudolf Neubauer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ernst Rudolf Neubauer
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Jihlava, Kraj Vysočina, Cehia[2] Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Rădăuți, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria[3] Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațieeditor[*]
scriitor
jurnalist
profesor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
StudiiNěmecká univerzita v Praze[*][[Německá univerzita v Praze (university in Prague, 1882-1945)|​]]
Universitatea din Viena
Profesor pentruMihai Eminescu
Activitatea literară
Opere semnificativeLegionarul, Ideon

Ernst Rudolf Neubauer (n. , Jihlava, Kraj Vysočina, Cehia – d. , Rădăuți, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria) a fost un poet și revoluționar pașoptist (membru al Legiunii Academice) austriac. Este cunoscut pentru faptul că i-a fost profesor de istorie poetului Mihai Eminescu și a fost primul director a instituției care astăzi se numește Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți.

Viața[modificare | modificare sursă]

Anton Elfinger - Legiunea Academică din Viena (reprezentare satirică din 1848)

Ernst Neubauer a urmat liceul în Jihlava (pe atunci oraș germanofon, parte a Imperiului Habsburgic, astăzi oraș ce aparține de Republica Cehă). A studiat apoi dreptul la Universitatea Carolină din Praga și filosofie la Universitatea din Viena. Acolo, el a participat la Revoluția de la 1848-1849 și a fost rănit în martie 1848 în timpul luptelor de stradă. A publicat în ziarul radical Der frei Wiener. În timpul asediului Vienei, el a servit ca aghiotant lui Wenzel Messenhauser și a fost împușcat. Neubauer a fost foarte aproape de a-și pierde viața. Experiența aceasta el a descris-o mai târziu în ciclul de poeme "Legionarul".[necesită citare]

În anul 1850 a fost trimis la periferia extremă a monarhiei într-o "Colonie penală educațională" în Bucovina. Promovat la un liceu la Cernăuți, Ernst Neubauer a dezvoltat o vie activitate de învățământ de peste 25 de ani de predare de literatură și de istorie. El a promovat elevi supradotați cum ar fi Karl Emil Franzos și Mihai Eminescu.[necesită citare]

Gimnaziul de Stat Chezaro-Crăiesc din Cernăuți
Obergymnasium vom Radautz

Pe lângă activitatea didactică, Neubauer s-a dedicat jurnalismului. În 1862 el a fondat propria tipografie și a editat primul ziar în limba germană din Bucovina, distribuit la nivel național și ziarul oficial "Bucovina", care a fost editat până în 1869. Suplimentul "Duminica în Jurnalul Oficial al Bucovinei" a devenit un forum literar pentru tineri scriitori Bucovina. Printre angajații săi se numărau Iurie Fedkowicz, Isidor Vorobchievici și Ludwig Adolf Staufe-Simiginowicz. După șapte ani de Neubauer e forțat să-și vândă tipografia și casa, pentru a-și achita datoriile.[necesită citare]Prima carte publicată de Fedkowicz a fost dedicată lui Neubauer.[4]

A cercetat elementele culturii și dialectului vorbit de huțului, în speranța de a le descoperi originea. De asemenea, în colaborare cu ilustratorul Franz Xaver Knapp, a publicat Bucovina Ilustrată (1857) o colecție de texte cu 18 litografii prin care a promovat peisajul bucovinean în restul imperiului.[5][6]

În anul 1872 a fost numit director la Liceul din Rădăuți, ce avea să poarte mai târziu numele de Liceul Eudoxiu Hurmuzachi. Ca membru în consiliul școlar el a fost onorat să se retragă în 1884 și s-a dedicat în întregime activității sale literare.[7]

„Din păcate, magnifica lucrare poetică "Ideon" a fost cu greu studiată în termeni literari până astăzi. Lucrările dramatice ale lui Neubauer, care erau reprezentate la Cernăuți în acea vreme, sunt și astăzi uitate: "Fata din Kaliczanka" (1865), "Comerțul pentru suflet și altele" și altele" - Peter Rychlo (profesor de germanistică al Universității din Cernăuți).[necesită citare]

Dezvelirea monumentului său funerar din cimitirul Rădăuți - iunie 1891

Neubauer a fost înmormântat la cimitirul municipal din Rădăuți. Piatra sa de mormânt, aflată în cimitirul orașului Rădăuți, a fost declarată monument istoric (cod LMI SV-IV-m-B-05709).

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Cântece patriotice austriece, 1849
  • Cele patru puncte cardinale ale căsătoriei, în 1855
  • Cântece din Bucovina, 1855
  • Povestiri din Bucovina, 1868
  • Despre Tristan și Isolda, 1876
  • Prințul Constantin Brâncoveanu, 1877
  • Ideon, Hamburg 1882

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Ernst Rudolf Neubauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ „Ernst Rudolf Neubauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ „Ernst Rudolf Neubauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ „What Is the Secret of Chernivtsi?: A Conversation with Ihor Pomerantsev”. Los Angeles Review of Books. . Accesat în . 
  5. ^ „Galeria personalităților bucovinene: Franz Xaver Knapp | Dragusanul.ro”. dragusanul.ro. Accesat în . 
  6. ^ „Detalii bucovinene, în opera lui Knapp (II) | Dragusanul.ro”. dragusanul.ro. Accesat în . 
  7. ^ „Comemorarea lui Ernst Rudolf Neubauer primul director al Colegiului Eudoxiu Hurmuzachi Radauti”. Monitorul de Suceava. Accesat în .