Sari la conținut

Eqrem Çabej

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Eqrem Çabej
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Eskişehir, Turcia Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Roma, Italia[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Albania
 Imperiul Otoman () Modificați la Wikidata
Ocupațielexicograf
lingvist
istoric Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Viena  Modificați la Wikidata

Eqrem Çabej (n. , Eskişehir, Turcia – d. , Roma, Italia) a fost un lingvist istoric și cercetător albanez care, prin publicarea a numeroase studii, a câștigat reputația de expert cheie în cercetarea limbii, literaturii, etnologiei și lingvisticii albaneze.

Eqrem Çabej s-a născut în Eskișehir, vilayetul Hüdavendigâr, și și-a finalizat studiile elementare în Gjirokastra, sudul Albaniei, în 1921[2]. Apoi a părăsit Albania, la vârsta de 12 ani, și s-a mutat în Austria pentru a-și continua studiile: mai întâi în St. Pölten, apoi în Klagenfurt (1923–1926), unde a obținut licența. A urmat universitatea mai întâi în Graz (1927) și mai târziu în Viena (1930–1933). Participând la prelegerile unor lingviști renumiți precum Paul Kretschmer, Karl Patsch, Nikolai Trubețkoi și Norbert Jokl, Çabej a dezvoltat, sub îndrumarea lui Jokl, un interes intens pentru dezvoltarea istorică a limbii albaneze. Înainte de a se întoarce în Albania la sfârșitul anului 1933, a depus la Universitatea din Viena lucrarea de doctorat „Italoalbanische Studien” (Studii italo-albaneze).

Întors acasă după o absență de 13 ani, Çabej, în vârstă de 25 de ani, s-a întors în Albania și a petrecut cinci ani ca profesor de liceu în Shkodër, Elbasan, Gjirokastër și Tirana. După ocuparea Albaniei de către Italia lui Mussolini la 7 aprilie 1939, a fost trimis departe din Albania și reținut la Roma, Italia. În 1942, a primit o invitație de a se alătura nou-înființatului Institut de Studii Albaneze, pe care a refuzat-o, iar în 1943 i s-a oferit funcția de ministru al educației în guvernul condus de prim-ministrul Rexhep Mitrovica, pe care de asemenea a refuzat-o. Întorcându-se în Albania în primăvara anului 1944, a continuat să lucreze ca profesor și, în 1947, a fost numit cercetător la Instituti i Shkencavet (în română Institutul de Științe) din Tirana, instituția precursoare a Universității din Tirana. Din 1952 până în 1967 a fost profesor de istorie a limbii albaneze și de fonologie istorică. În 1972 a devenit membru fondator al Academiei de Științe a Albaniei. A lucrat ca cercetător la Institutul de Lingvistică și Literatură din Tirana până la sfârșitul vieții sale.

Çabej a murit într-o clinică din Roma, Italia, la o săptămână după ce a împlinit 72 de ani.

Printre numeroasele lucrări ale lui Eqrem Çabej care tratează limba albaneză și istoria sa se numără:

  • „Hyrje në historinë e gjuhës shqipe” (Introducere în istoria limbii albaneze; Tirana 1958; retipărită 2008)
  • „Parashtesat e gjuhës shqipe” (Prefixele limbii albaneze) în colaborare cu Aleksandër Xhuvani, 1956
  • „Prapashtesat e gjuhës shqipe” (Sufixele limbii albaneze) în colaborare cu Aleksandër Xhuvani, 1962
  • „Die älteren Wohnsitze der Albaner auf der Balkanhalbinsel im Lichte der Sprache und der Ortsnamen” (Așezările mai vechi ale albanezilor în Peninsula Balcanică în lumina limbii și a numelor de locuri) Atti dil VII Congresso Internazionale di Scienze Onomastiche 7, 1962: 241–251. (Retipărit în albaneză „Vendbanimi i hershëm i shqiptarëve në Gadishullin Ballkan në dritën e gjuhës e të emrave të vendeve.” în Rexhep Ismajli, et al., eds., Studime Shqiptare: Vepra të zgjedhura Prishtinë, Akadëmia e Shkencave dhe e Artëve, 2008: 515–524.)
  • „Meshari” i Gjon Buzukut (Misalul lui Gjon Buzuku) o ediție critică (Tirana 1962–68)
  • „Einige Grundprobleme der alteren albanischen Sprachgeschichte,” Studia Albanica 1 (1964): 69–89.
  • „Fonetika historike e shqipes” (Fonetica istorică a limbii albaneze). Tirana 1968.
  • „Shumësi i singularizuar në gjuhën shqipe” (Pluralul singularizat în limba albaneză) 1967.
  • „Mbi disa izoglosa të shqipes me sllavishten” (Despre unele izoglose ale limbii albaneze cu limba slavă), Studime Filologjike 2 (1976): 63–74.
  • „Studime etimologjike në fushë të shqipes” (Studii etimologice în domeniul limbii albaneze). 7 vol. Tirana: Akademia et Shkencave e Republikës Popullore të Shqipërisë, Instituti i Gjuhësisë dhe i Letërsisë, 1976–2014.
    • Vol. II: A–B. – 1976, 617 p.
    • Vol. I: Hyrje (Introducere) – 1982, 343 p.
    • Vol. III: C–D. – 1987, 565 p.
    • Vol. IV: Dh–J. – 1996, 624 p.
    • Vol. VI: N–Rr. – 2002, 522 p.
    • Vol. VII: S–Zh. – 2006, 434 p.
    • Vol. V: K–M. – 2014, 478 p.

Articolele și monografiile sale au fost colectate în cele 9 volume ale „Studime gjuhësore” (Studii lingvistice). Prishtina: 1976–1977. Universitatea „Eqrem Çabej” din Gjirokastër este numită în onoarea sa.

  1. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Elsie, Robert (). Historical Dictionary of Albania (Dicționar istoric al Albaniei). Historical Dictionaries of Europe (în engleză). Lanham: Scarecrow Press. p. 67. ISBN 9780810861886. 
  • Xholi, Zija; Ylli Vejsiu (). Fjalor Enciklopedik Shqiptar (Dicționar Enciclopedic Albanez) (în albaneză). 1. Tiranë: Akademia e Shkencave e Shqipërisë. ISBN 9789995610272. 
  • Elsie, Robert (). Dictionary of Albanian Literature (Dicționar al literaturii albaneze) (în engleză). Westport, Connecticut: Greenwood Press. ISBN 9780313251863. 
  • Elsie, Robert (). Historical Dictionary of Albania (Dicționar istoric al Albaniei). European Historical Dictionaries (în engleză). Lanham, Maryland: Scarecrow Press. p. 76–77. ISBN 9780810848726. 
  • Fischer, Bernd J. (). Albania at War, 1939–1945 (Albania în război, 1939–1945) (în engleză). London: C. Hurst & Co. ISBN 9781850655312. 
  • Wąsik, Zbigniew (). „Profesor Dr Eqrem Çabej (1908–1980), wybitny filolog, twórca współczesnego językoznawstwa albańskiego (Profesor Dr. Eqrem Çabej (1908–1980), remarcabil filolog, creator al lingvisticii albaneze moderne)”. Acta Universitatis Wratislaviensis (în poloneză). IX: 99–114.