Enrique Granados

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Enrique Granados
Granados.jpg
Enrique Granados
Date personale
Nume la nașterePantaleón Enrique Joaquín Granados Campiña Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Lleida, Spania[8][9] Modificați la Wikidata
Decedat (48 de ani)[1][2][3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Canalul Mânecii, Regatul Unit[10][11] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAmparo Gal Lloberas[*] (din ) Modificați la Wikidata
CopiiEnric Granados Gal[*]
Eduard Granados Gal[*]
Natalia Granados Gal[*]
Soledad Granados Gal[*]
Víctor Granados Gal[*]
Paquito Granados Gal[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Spain (1785–1873, 1875–1931).svg Spania Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
pianist
muzicolog[*]
muzician Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicaloperă  Modificați la Wikidata
Instrument(e)pian  Modificați la Wikidata
PremiiOrder of Charles III[*]
Legiunea de onoare  Modificați la Wikidata
Prezență online
Enrique Granados (1867-1916)

Enrique Granados (n. 27 iulie 1867, Lérida (lângă Barcelona), Spania - d. 24 martie 1916) a fost un compozitor spaniol.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Talentatul compozitor spaniol Enrique Granados a fost continuatorul operei spaniole a lui Isaac Albéniz. Granados este cel care a inființat Academia de Muzică din Barcelona. A dus o intensă viață componistică și interpretativă. A compus mult pentru pian, folosind tehnica descriptivă și elemente iberice pregnante.

Compozitor[modificare | modificare sursă]

Fascinat de picturile lui Francisco de Goya, Granados a compus în 1911 suita pentru pian „Goyescas” (o serie de 6 tablouri muzicale, grupate câte trei) (mai târziu, în 1916, orchestrate pentru opera "Goyescas" prezentată în premieră la New York). Ritmurile de jota și fandango alternează cu melodii de atmosferă nostalgică și cu ritmuri care amintesc de chitară.

A scris în total muzică pentru 4 opere: „Maria del Carmen”, „Picarol”, „Liliana” și „Goyescas”.

A murit în condiții tragice (împreună cu soția sa și cu toți pasagerii) la 24.03.1916, în urma scufundării vasului francez de pasageri „Sussex” (torpilat din greșeală de un submarin german, în timpul primului război mondial), la traversarea Canalului Mânecii între Folkestone (Anglia) la Dieppe (Franța). Corpul său nu a mai fost găsit.

Punctele culminante ale lucrărilor sale rămân (probabil) „Rondella Aragonesa” (din „Dansul Spaniol nr.6”) și „Intermezzo” din opera „Goyescas”.

Creații[modificare | modificare sursă]

  • 12 „Danzas españolas” (1890) pentru pian (in 4 volume); cuprind: Vol. 1: Galante, Orientale, Fandango; Vol. 2: Villanesca; Andaluza; Rondella aragonesa; Vol. 3: Valenciana; Sardana; Romántica; Vol. 4: Melancólica; Arabesca; Bolero
  • María del Carmen” (1898), operă
  • Allegro de concierto” (1903)
  • Escenas románticas” (1903) pentru pian, cuprinde: Mazurca; Berceuse; Allegretto; Mazurka; Allegro appassionato; Epílogo
  • "Dante" (1908), poem simfonic
  • "Tonadillas” (1910) pentru voce si pian. Cuprinde: Amor y odio; Callejeo; El majo discreto; El majo tímido; El mirar de la maja; El tra-la-la y el punteado; La maja de Goya; La Maja Dolorosa I, II y III; Ay majo de mi vida !, Oh muerte cruel !, De aquel majo amante; La currutacas modestas; Sí al retiro me llevas; El majo olvidado
  • "Goyescas” (1911), suită pentru pian. Cuprinde: Los requiebros; Coloquio en la reja, dúo de amor; Quejas, o La maja y el ruiseñor; El amor y la muerte, balada; Epílogo, serenata del espectro
  • "Bocetos” (1912); cuprinde: Despertar del cazador; El hada y el niño; Vals muy lento; La campana de la tarde
  • "Colección de canciones amatorias” (1915), pentru voce si pian. Cuprinde: Descúbrase el secreto; Mañanica era; Mira que soy niña; Gracia mía; Iban al Pinar; No lloráis ojuelos
  • "Goyescas”, operă, 1916 (premieră la New York) (de remarcat: „Intermezzo”-ul instrumental)
  • 6 „Estudios expresivos”
  • 6 „Piezas sobre cantos populares españoles”; cuprinde: Añoranza; Ecos de la parranda; Vascongada; Marcha oriental; Zambra; Zapateado
  • "Madrigal” pentru violoncel și pian.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Antonio Fernandez-Cid Granados, traducere de Esdra Alhasid, Editura muzicală, București, 1970

  1. ^ a b „Enrique Granados”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ a b SNAC, accesat în  
  5. ^ a b Spanish Biographical Dictionary, accesat în  
  6. ^ a b Find a Grave, accesat în  
  7. ^ a b International Music Score Library Project, accesat în  
  8. ^ „Enrique Granados”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ Гранадос Энрике (în rusă), Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  10. ^ „Enrique Granados”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  11. ^ Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)