Emil Racoviță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Emil Racoviţă)
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Emil Racoviță (dezambiguizare).
Emil Racoviță
150 de ani de la naștere
EmilRacovita.jpg
Emil Racoviță în 1921
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani) Modificați la Wikidata
Cluj, Regatul României Modificați la Wikidata
Căsătorit cuHélène Boucard
Naționalitateromână
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiezoolog[*]
explorator
botanist[*]
speolog[*]
învățător
profesor universitar
geolog Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăRomânia
DomeniuSavant, explorator, speolog și biolog
InstituțieUniversitatea Babeș-Bolyai din Cluj  Modificați la Wikidata
Alma MaterFacultatea de Drept din Paris[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiUniversitatea Babeș-Bolyai din Cluj  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratHenri de Lacaze-Duthiers[*]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruFondarea biospeologiei ca știință
SocietățiPreședinte al Academiei Române
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române

Emil Racoviță (n. ,[1] Iași, România – d. , Cluj, Regatul României) a fost un savant, explorator, speolog și biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran - peșteri și pânze freatice de apă). A fost ales academician în 1920 și a fost președinte al Academiei Române în perioada 1926 - 1929.[2]

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Casa de pe str. Lascăr Catargiu nr. 36 din Iași, în care s-a născut Emil Racoviță.
Emil Racoviță pe bordul navei Belgica, în 1898 (la 30 de ani).

Emil Racoviță s-a născut la Iași în 1868. Tatăl său, Gheorghe Racoviță (1839-1913), era magistrat și membru fondator al societății literare Junimea și se trăgea dintr-o veche familie de boieri moldoveni, iar mama sa, Eufrosina Al. Racoviță (născută Stamatopol) era o talentată pianistă[3]. A avut un frate, Alexandru Racoviță și o soră, Margareta Racoviță.

Emil Racoviță și-a petrecut copilăria la Șurănești, la moșia familiei. Și-a început educația la Iași, ca elev al lui Ion Creangă și mai târziu al lui Grigore Cobălcescu, continuând apoi la liceul „Institutele Unite”. Fostul elev al geologului Grigore Cobălcescu studiază la Facultatea de Drept din Paris, după dorința tatălui său, dar audiază concomitent și cursurile Școlii de antropologie. După obținerea cu succes a licenței în drept, se înscrie și la Facultatea de Științe din Universitatea Sorbona, Paris, după absolvirea căreia (1891) lucrează la laboratoarele Arago în cadrul stațiunii de biologie marină de la Banyuls-sur-Mer, unde efectuează o serie de scufundări la adâncimea de 10 m cu un echipament clasic Siebe-Gorman, pentru a studia viața subacvatică. Prezintă teza de doctorat în 1896 cu subiectul Le lobe céphalique et l'encéphale des annélides polychètes.

Emil Racoviță înaintea plecării in expediția din Antarctica.
Emil Racoviță scafandru la Banyuls-sur-Mer în iarna 1899, foto: Louis Boutan.

La vârsta de numai 25 de ani este ales membru al Societății zoologice din Franța. Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediției antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache. Această expediție, care pornește din Anvers în august 1897[4], avea un caracter internațional, pe lângă belgieni, la ea participând și norvegianul Roald Amundsen ca ofițer secund, medicul american Frederick Cook, meteorologul polonez Antoine Dobrowolski și geologul Henryk Arctowski.

Cu prilejul escalelor făcute în Chile și pe țărmurile strâmtorii Magellan, efectuează cercetări complexe asupra florei și faunei. În apropierea Țării Palmer din Antarctida, expediționarii descoperă o strâmtoare care a primit numele navei „Belgica” și câteva insule (una numită de Racoviță insula Cobălcescu). Expediția mai înscrie pe harta încă incompletă a Antarcticii și insula Wiencke și Țara lui Danco, după numele celor doi membri ai expediției care au pierit în această călătorie.
În perioada când „Belgica” a fost prizoniera ghețurilor (martie 1898 - februarie 1899), naturalistul expediției, împreună cu ceilalți oameni de știință, au întreprins numeroase observații și cercetări științifice. Materialul adunat a constituit obiectul unui număr de 60 volume publicate, reprezentând o contribuție științifică mai mare decât a tuturor expedițiilor antarctice anterioare luate la un loc. Savantul român a întreprins un studiu aprofundat asupra vieții balenelor, pinguinilor și a unor păsări antarctice, care i-a adus o reputație bine meritată.

În 1920 a fost invitat ca profesor la Facultatea de Științe a Universității din Cluj, unde a înființat primul institut de biospeologie din lume.

A fost căsătorit cu Hélène Boucard și a avut trei copii, Renée Racoviță (n. 1908), Ion Racoviță (1909-1938) și Andrei Racoviță (n. 1911).

Lucrări importante[modificare | modificare sursă]

Belgica navigând în Strîmtoarea de Gerlache

Cele 1.300 [5] de exemplare din flora și fauna regiunilor cercetate adunate de Racoviță au fost studiate de numeroși cercetători, care au descris sute de forme necunoscute până atunci în lumea vegetală și animală. La întoarcere a publicat o lucrare importantă despre Cetacee, în special balene.

În 1900, devine director-adjunct al Laboratorului Oceanologic „Arago” din Banyuls-sur-Mer, Franța.

Ca urmare a descoperirii unor noi specii de crustacee în peștera Cueva del Drach din Mallorca, vizitată în 1904, domeniul îl fascinează și renunță la cercetarea în oceanologie pentru a se dedica ecosistemelor subterane. La intrarea în oraș există o statuie a lui Emil Racoviță.[6]

În 1907, va publica „Essai sur les problemes biospeologiques”, prima lucrare importantă dedicată biospeologiei din lume. După aceea, va iniția un program internațional de cercetare numit „Biospeologica” care să studieze fauna peșterilor, la început ca o activitate privată, dar în 1920, înființează la Cluj primul Institut Speologic din lume.[7] Pe lângă numeroși cercetători români, Racoviță aduce la Cluj și o echipă de prieteni biologi de renume, doi francezi (Jules Guiart, René Jeannel) și un elvețian (Alfred Chappuis).

Ideea lui Emil Racoviță de a se organiza o instituție de stat pentru un turism care să respecte natura, se materializează în anul 1926 când fondează Oficiul Național de Turism (ONT), oficializat la 4 ianuarie 1936 prin decret regal.[8]

Moment de răgaz în timpul săpării canalului prin care Belgica a ieșit din banchiză (Foto: Fr. Cook). Cook și-a intitulat fotografia "Ceaiul de la ora 5"

Între timp, scrie de asemenea un tratat evoluționist, cu anumite abordări originale asupra subiectului.

În august 1940, prin Dictatul de la Viena, Clujul a devenit parte a Ungariei, iar Emil Racoviță se va muta la Timișoara, în timp ce Institutul Speologic va fi condus de prietenul său elvețian (deci neutru) Alfred Chappuis. După reîntoarcerea nordului Transilvaniei ca teritoriu al României, se va întoarce la Cluj, dorind să reorganizeze institutul, dar va muri înainte de a termina aceasta, la vârsta de 79 de ani.

Descoperiri științifice[modificare | modificare sursă]

Belgica în strâmtoarea De Gerlache din Antarctica.

În timpul expediției din Antarctica Emil Racoviță a avut posibilitatea să studieze viața imenselor mamifere acvatice, dar și a pinguinilor. El a rămas în istoria științei ca descoperitor al balenei cu cioc.[9]

Funcții deținute[modificare | modificare sursă]

In memoriam[modificare | modificare sursă]

În cinstea cunoscutului speolog au fost numite Institutul de Speologie „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, nava oceanografică românească „Emil Racoviță” și cea mai mare peșteră din Republica Moldova.

În comuna Dănești, județul Vaslui, a fost amenajată Casa Memorială „Emil Racoviță”.

Emil Racoviță apare în prima fotografie subacvatică ce s-a păstrat până astăzi, realizată de fotograful francez Louis Marie Auguste Boutan.[10]

Emil Racoviță a fost decorat la 27 ianuarie 1942 cu Ordinul „Steaua României” în gradul de Mare Cruce.[11]

Unul dintre premiile anuale acordate de Academia Română poartă numele lui Emil Racoviță.[12]

În 2017, la Cluj-Napoca, a fost deschisă o expoziție dedicată omului de știință Emil Racoviță, fondatorul biospeologiei, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la moartea marelui savant român. De asemenea, municipalitatea clujeană a planificat organizarea unei serii de manifestări culturale în anul 2018, când se împlinesc 150 de ani de la nașterea savantului, care a locuit la Cluj în a doua parte a vieții sale.[13]

Filatelie[modificare | modificare sursă]

Portretul lui Emil Racoviță pe o marcă poștală cu valoarea nominală de 55 de bani

În anul 1968, Poșta Română a pus în circulație o marcă poștală cu valoarea nominală de 55 de bani, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Emil Racoviță.

Numismatică[modificare | modificare sursă]

Banca Națională a României a pus în circulație, la 6 august 2018, o monedă comemorativă din argint, cu tema 150 de ani de la nașterea lui Emil Racoviță. Moneda are valoarea nominală de 10 lei, are titlul de 999‰, este rotundă, cu diametrul de 37 mm, are greutatea de 31,103 g, marginea este zimțată, întrega emisiune de 200 de exemplare fiind de calitate proof.[14]

Lucrări importante[modificare | modificare sursă]

  • „Essai sur les problemes biospeologiques” (1907)
  • Cétacés. Voyage du S. Y. Belgica en 1897-1899. Résultats scientifiques. Zoologie. J. E. Buschmann, Anvers, 1903.
  • Énumération des grottes visitées, seriile 1-7. Archives de Zoologie expérimentale et générale, Paris, 1907-1929 (în colaborare cu R. Jeannel).
  • Speologia. O știință nouă a străvechilor taine subpământești. Astra, Secția Științelor naturale, Biblioteca populară, Cluj, 1927.
  • Evoluția și problemele ei (1929)
Exquisite-kfind.png   Vezi și articolul:  [[]]Vezi și articolele [[]] și [[]]Vezi și articolele [[]], [[]] și [[]]Vezi și articolele [[]], [[]], [[]] și [[]]Vezi și articolele Peșteră, Stalactite, Oceanografie, Stalagmite și AntarctidaVezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Emil Racoviță”, data.bnf.fr, accesat în  
  2. ^ Dumitru Murariu. Grigore Antipa și Emil Racoviță – colegi, prieteni și proeminente personalități ale științei românești și mondiale. Revista Studii și Comunicări. Volumul IV / 2011. AcademiaRomână.
  3. ^ Antena 1 - Emil Racoviță, savantul român omagiat de Google, 15 noiembrie 2013, Cătălin Oprișan, Antena 1 News
  4. ^ „Adrien de Gerlache, Belgica. Belgian Antarctic Expedition 1897-1899. Wikiwix's cache”, Archive.wikiwix.com, accesat în  
  5. ^ Ioan Popovici, Nicolae Caloianu, Sterie Ciulache, Ion Lețea - Enciclopedia descoperirilor geografice , Editura științifică și enciclopedică, București, 1975, pag. 358
  6. ^ Racoviță la Mallorca, 29 iunie 2008, Marina Constantinoiu, Jurnalul Național, accesat la 20 mai 2014
  7. ^ Ghețarul Scărișoara, în atenția cercetătorilor americani, 15 iulie 2009, Lucian Dobrater, Jurnalul Național, accesat la 2 martie 2013
  8. ^ ONT Carpați, societate cu o istorie de 76 de ani, sfârșește în faliment Valentin Sav, 28 noiembrie 2012, adevărul.ro accesat la 06.09.2014.
  9. ^ Emil Racoviță, primul român la Polul Sud, 13 august 2007, Adina Șuteu, Adevărul
  10. ^ Prima fotografie subacvatică ce s-a păstrat până astăzi îl înfățișează pe unul dintre cei mai mari savanți români. De bucurie, acesta a făcut însă o greșeală, 10 septembrie 2016, Alin Motogna, Descoperă, accesat la 15 septembrie 2016
  11. ^ Decret Regal nr. 265 din 27 ianuarie 1942 pentru decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CXIII, nr. 26 din 31 februarie 1945, partea I-a, p. 615.
  12. ^ „Premiile Academiei Romane”, Academiaromana.ro, accesat în  
  13. ^ „Expoziție dedicată fondatorului biospeologiei, Emil Racoviță, la 70 de ani de la moartea sa”, Monitorulcj.ro, , accesat în  
  14. ^ Banca Națională a României, Emisiune numismatică cu tema 150 de ani de la nașterea lui Emil Racoviță

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Emil Racoviță