Emanoil Ciomac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Emanoil Ciomac (n. 2 februarie 1890, Botoșani - d. 13 iunie 1962, București) a fost un jurist, scriitor, poet, eseist, cronicar, critic muzical și muzicolog român.[1]

A studiat la Colegiul Național „A.T. Laurian” din Botoșani (1901-1906) și a făcut studiile muzicale la Conservatorul din Iași și la Conservatorul de Muzică din Leipzig. În capitala Franței a studiat la Facultatea de Drept și a obținut doctoratul la Sorbona, deși nu a profesat niciodată în domeniu.

A fost profesor la Conservatorul Pro-Arte (1936-1939) și director al Filarmonicii George Enescu din București (1945-1947).

A tradus libretul operei Oedip de George Enescu, traducere pe care compozitorul o considera singura valabilă.

În anul 1914 s-a căsătorit cu pianista Muza Ghermani Ciomac.[2]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Muzicologul Emanoil Ciomac”. ziarulevenimentul.ro. 2 februrie 2005. http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri-2/Casa%20si%20gradina/muzicologul-emanoil-ciomac--100531.html. Accesat la 19 iulie 2015. 
  2. ^ Zoe Dumitrescu-Busulenga (2002). „Un conservator uitat: pro-arte”. Magazin Istoric nr 5. http://www.memoria.ro/marturii/perioade_istorice/perioada_interbelica/un_conservator_uitat:_pro-arte/794/pagina-2/. Accesat la 19 iulie 2015.