Elisabeta de Polonia
| Elisabeta de Polonia | |
| Ducesă de Boemia, Marchiză de Luzacia | |
| Date personale | |
|---|---|
| Decedată |  |
| Înmormântată | Brandenburg |
| Părinți | Mieszko al III-lea al Poloniei Elisabeta de Ungaria |
| Frați și surori | Anastasia de Polonia[*] Ludmila de Polonia[*] Mieszko cel Tânăr[*] Vladislav al III-lea Picioare Groase Ștefan al Poloniei[*] Boleslav de Kuyavia[*] Odon de Poznan[*] |
| Căsătorită cu | Conrad al II-lea de Luzacia () Sobeslav al II-lea (din ) |
| Copii | Agnes de Landsberg[*][1] Matilda de Groitzsch[*] Conrad de Lausitz[*][1] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | ducesă[*] marchiză[*] |
| Familie nobiliară | Piast[*] |
Modifică date / text  | |
Elisabeta de Polonia sau Elisabeta de Polonia Mare (în poloneză Elżbieta Mieszkówna; n. ? – d. ), aparținând dinastiei Piast, a devenit succesiv, prin cele două căsătorii ale sale, ducesă de Boemia și marchiză de Luzacia.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Elisabeta a fost fiica ducelui Mieszko al III-lea al Poloniei Mari și a primei sale soții, Elisabeta, fiica regelui Béla al II-lea al Ungariei.[2]
Data exactă a nașterii Elisabetei nu este cunoscută. Sursele medievale nu indică dacă prințesa maghiară, Elisabeta, a fost mama ei. Se crede că aceasta a fost mama ei doar pentru că ele aveau același nume.[3] Istoricii susțin date diferite ale nașterii ei (în jurul anului 1152[4] sau 1154[5]).
Ducesă de Boemia
[modificare | modificare sursă]În jurul anului 1173 Elisabeta s-a căsătorit cu ducele Sobeslav al II-lea al Boemiei. Această unire a fost una dintre multiplele aranjamente dinastice făcute de ducele Mieszko al III-lea. Ca urmare a acestei legături familiale, în 1176 trupele poloneze i-au dat ajutor ducelui Sobeslav al II-lea în lupta împotriva Casei de Babenberg, care cârmuia Ducatul Austriei. În 1178 ducele Frederic al Boemiei (văr al lui Sobeslav al II-lea) a asediat Praga. Elisabeta, care se afla acolo, a fost capturată de Frederic fiind însă curând eliberată. La 27 ianuarie 1179 Sobeslav al II-lea a fost învins în luptă lângă Praga și s-a refugiat în Castelul Skála. După un lung asediu, la sfârșitul anului 1179, Frederic a învins definitiv și a devenit noul conducător al Boemiei.[6] Elisabeta și soțul ei au plecat în exil în Ungaria,[7] unde Sobeslav al II-lea a murit la 29 ianuarie 1180.
Marchiză de Luzacia
[modificare | modificare sursă]Elisabeta nu s-a mai întors niciodată în Polonia. La scurt timp după ce Sobeslav a murit, s-a căsătorit cu margraful Conrad al II-lea, cel de-al cincilea fiu al margrafului Dedi al V-lea de Luzacia.
La 16 august 1190 margraful Dedi al V-lea a murit și posesiunile sale au fost împărțite între fiii săi supraviețuitori: cel mai mare dintre ei, Dietrich, a moștenit Sommerschenburg și Groitzsch (ca moștenitor mai mare al mamei sale), iar Conrad, a primit Margrafiatul de Luzacia (principala posesiune a tatălui său) și comitatul Eilenburg. Astfel, prin căsătorie Elisabeta era marchiză de Luzacia și contesă de Eilenburg.
Sfârșitul vieții
[modificare | modificare sursă]La începutul anului 1209 Conrad al II-lea a învins armata fratelui vitreg al Elisabetei, Vladislav al III-lea, în bătălia de la Lubusz. Se presupune că acest eveniment ar fi contribuit la moartea Elisabetei în aprilie 1209. [8] Conrad al II-lea a murit un an mai târziu, pe 6 mai 1210. Elisabeta de Polonia este înmormântată în Abația Dobrilugk.
Căsătorii și descendenți
[modificare | modificare sursă]În jurul anului 1173 Elisabeta s-a căsătorit cu ducele Sobeslav al II-lea al Boemiei. Din această căsătorie nu au rezultat copii.
În anii 1180 (dar după 1181) Elisabeta s-a căsătorit cu margraful Conrad al II-lea, cel de-al cincilea fiu al margrafului Dedi al V-lea de Luzacia. Cuplul a avut trei copii:
- Conrad, a murit în copilărie;
- Matilda, căsătorită cu margraful Albert al II-lea de Brandenburg, a avut numeroși copii;
- Agnes, căsătorită cu Henric al V-lea, conte palatin al Rinului.[9]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b The Peerage
- ^ K. Jasiński: Rodowód pierwszych Piastów, a 2-a editie, Poznań, 2004, pp. 236-238 (originea ungară a primei sotii a lui Mieszko al III-lea este incă diputată si descendenta ei controversată).
- ^ K. Jasiński: Rodowód pierwszych Piastów, Poznań, 2004, p. 240.
- ^ K. Pieradzka: Elżbieta in Polski słownik biograficzny, vol. VI, 1948, p. 259.
- ^ O. Balzer: Genealogia Piastów, Cracovia, 1895, p. 199.
- ^ F. Palacký: Dějiny nation českého v Čechách and v Moravě, Praga, 1939, pp. 123-124.
- ^ K. Ożóg: Elżbieta: Piastowie. Leksykon biograficzny, Cracovia, 1999, p. 119 (lexiconul biografic nu mentioneaza locul exilului).
- ^ B. Zientara: Henryk Brodaty i jego czasy, Varsovia, 1997, p. 183.
- ^ Potrivit unor surse ea a murit fara a avea copii (K. Pieradzka: Elżbieta, in: Polski Słownik Biograficzny, vol. VI, 1948, p. 259).
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Balzer O.: Genealogia Piastów, Cracovia, 1895.
- K. Jasiński: Rodowód pierwszych Piastów, a 2-a editie, Poznań, ISBN: 9788385218326
- F. Palacký: Dějiny nation českého v Čechách and v Moravě, Praga, 1939
- K. Ożóg: Elżbieta: Piastowie. Leksykon biograficzny, Cracovia, 1999, p. 119.