Sari la conținut

Elisabeta de Polonia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Elisabeta de Polonia
Ducesă de Boemia, Marchiză de Luzacia
Date personale
Decedată Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăBrandenburg Modificați la Wikidata
PărințiMieszko al III-lea al Poloniei
Elisabeta de Ungaria Modificați la Wikidata
Frați și suroriAnastasia de Polonia[*]
Ludmila de Polonia[*]
Mieszko cel Tânăr[*]
Vladislav al III-lea Picioare Groase
Ștefan al Poloniei[*]
Boleslav de Kuyavia[*]
Odon de Poznan[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuConrad al II-lea de Luzacia ()
Sobeslav al II-lea (din ) Modificați la Wikidata
CopiiAgnes de Landsberg[*][1]
Matilda de Groitzsch[*]
Conrad de Lausitz[*][1] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriducesă[*]
marchiză[*]
Familie nobiliarăPiast[*]

Elisabeta de Polonia sau Elisabeta de Polonia Mare (în poloneză Elżbieta Mieszkówna; n.  ? – d. ), aparținând dinastiei Piast, a devenit succesiv, prin cele două căsătorii ale sale, ducesă de Boemia și marchiză de Luzacia.

Elisabeta a fost fiica ducelui Mieszko al III-lea al Poloniei Mari și a primei sale soții, Elisabeta, fiica regelui Béla al II-lea al Ungariei.[2]

Data exactă a nașterii Elisabetei nu este cunoscută. Sursele medievale nu indică dacă prințesa maghiară, Elisabeta, a fost mama ei. Se crede că aceasta a fost mama ei doar pentru că ele aveau același nume.[3] Istoricii susțin date diferite ale nașterii ei (în jurul anului 1152[4] sau 1154[5]).

Ducesă de Boemia

[modificare | modificare sursă]

În jurul anului 1173 Elisabeta s-a căsătorit cu ducele Sobeslav al II-lea al Boemiei. Această unire a fost una dintre multiplele aranjamente dinastice făcute de ducele Mieszko al III-lea. Ca urmare a acestei legături familiale, în 1176 trupele poloneze i-au dat ajutor ducelui Sobeslav al II-lea în lupta împotriva Casei de Babenberg, care cârmuia Ducatul Austriei. În 1178 ducele Frederic al Boemiei (văr al lui Sobeslav al II-lea) a asediat Praga. Elisabeta, care se afla acolo, a fost capturată de Frederic fiind însă curând eliberată. La 27 ianuarie 1179 Sobeslav al II-lea a fost învins în luptă lângă Praga și s-a refugiat în Castelul Skála. După un lung asediu, la sfârșitul anului 1179, Frederic a învins definitiv și a devenit noul conducător al Boemiei.[6] Elisabeta și soțul ei au plecat în exil în Ungaria,[7] unde Sobeslav al II-lea a murit la 29 ianuarie 1180.

Marchiză de Luzacia

[modificare | modificare sursă]

Elisabeta nu s-a mai întors niciodată în Polonia. La scurt timp după ce Sobeslav a murit, s-a căsătorit cu margraful Conrad al II-lea, cel de-al cincilea fiu al margrafului Dedi al V-lea de Luzacia.

La 16 august 1190 margraful Dedi al V-lea a murit și posesiunile sale au fost împărțite între fiii săi supraviețuitori: cel mai mare dintre ei, Dietrich, a moștenit Sommerschenburg și Groitzsch (ca moștenitor mai mare al mamei sale), iar Conrad, a primit Margrafiatul de Luzacia (principala posesiune a tatălui său) și comitatul Eilenburg. Astfel, prin căsătorie Elisabeta era marchiză de Luzacia și contesă de Eilenburg.

Sfârșitul vieții

[modificare | modificare sursă]

La începutul anului 1209 Conrad al II-lea a învins armata fratelui vitreg al Elisabetei, Vladislav al III-lea, în bătălia de la Lubusz. Se presupune că acest eveniment ar fi contribuit la moartea Elisabetei în aprilie 1209. [8] Conrad al II-lea a murit un an mai târziu, pe 6 mai 1210. Elisabeta de Polonia este înmormântată în Abația Dobrilugk.

Căsătorii și descendenți

[modificare | modificare sursă]

În jurul anului 1173 Elisabeta s-a căsătorit cu ducele Sobeslav al II-lea al Boemiei. Din această căsătorie nu au rezultat copii.

În anii 1180 (dar după 1181) Elisabeta s-a căsătorit cu margraful Conrad al II-lea, cel de-al cincilea fiu al margrafului Dedi al V-lea de Luzacia. Cuplul a avut trei copii:

  1. ^ a b The Peerage 
  2. ^ K. Jasiński: Rodowód pierwszych Piastów, a 2-a editie, Poznań, 2004, pp. 236-238 (originea ungară a primei sotii a lui Mieszko al III-lea este incă diputată si descendenta ei controversată).
  3. ^ K. Jasiński: Rodowód pierwszych Piastów, Poznań, 2004, p. 240.
  4. ^ K. Pieradzka: Elżbieta in Polski słownik biograficzny, vol. VI, 1948, p. 259.
  5. ^ O. Balzer: Genealogia Piastów, Cracovia, 1895, p. 199.
  6. ^ F. Palacký: Dějiny nation českého v Čechách and v Moravě, Praga, 1939, pp. 123-124.
  7. ^ K. Ożóg: Elżbieta: Piastowie. Leksykon biograficzny, Cracovia, 1999, p. 119 (lexiconul biografic nu mentioneaza locul exilului).
  8. ^ B. Zientara: Henryk Brodaty i jego czasy, Varsovia, 1997, p. 183.
  9. ^ Potrivit unor surse ea a murit fara a avea copii (K. Pieradzka: Elżbieta, in: Polski Słownik Biograficzny, vol. VI, 1948, p. 259).
  • Balzer O.: Genealogia Piastów, Cracovia, 1895.
  • K. Jasiński: Rodowód pierwszych Piastów, a 2-a editie, Poznań, ISBN: 9788385218326
  • F. Palacký: Dějiny nation českého v Čechách and v Moravě, Praga, 1939
  • K. Ożóg: Elżbieta: Piastowie. Leksykon biograficzny, Cracovia, 1999, p. 119.