Elena Fabian-Aciu
 | O parte din referințele acestui articol sunt prezentate ca simple legături web, ceea face ca ele să fie în pericolul de a deveni inaccesibile în timp și astfel informația să nu mai fie verificabilă. Vă rugăm să completați citarea cu datele complete (titlu, autor, data publicării/accesării etc.). Câteva formate și uneltele Refscript și reFill sunt disponibile pentru a vă asista în formatare. |
| Elena Fabian-Aciu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Elena Fabian  |
| Născută | 1875 Bârsana, România |
| Decedată | (80 de ani) Cluj, România |
| Cetățenie |  România Austro-Ungaria |
| Ocupație | prozatoare[*] activist pentru drepturile femeilor[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Elena Fabian-Aciu (născută Elena Fabian; n. 1875, Bârsana, Maramureș, România – d. , Cluj, România) a fost o prozatoare română și militantă pentru drepturile femeilor.[1][2]
A studiat pedagogia la Budapesta în perioada 1894-1897, specializându-se în științe pedagogice, limbi străine, istorie și geografie.
A început să predea în 1897 la Școala civilă română din Beiuș (care avea să fie cunoscută mai târziu drept „Liceul de fete”). În 1919 a făcut o pauză de la predat pentru a se îngriji de soldații din spitalul din Oradea. În 1920 se transferă la Șimleul Silvaniei unde începe să predea la „Școala medie de fete”.[3] Scrie pentru revistele culturale ale vremii: „Tribuna literară”, „Familia”, „Flori de crin”.[4][este de încredere?]
A făcut parte din Reuniunea Femeilor Române din Beiuș, susținând deschiderea bibliotecii Reuniunii, cât și din Reuniunea femeilor române sălăgene (1927). A fost președintă a Reuniunii Sfânta Maria a Femeilor Române Greco-Catolice (1935-1936).
A fost decorată cu medalia Crucea Regina Maria, clasa a II-a.
Opere[modificare | modificare sursă]
- Din istoria neamului (1920);
- Maial (1921);
- Ileana Cosânzeana: Feerie melodramatică în trei acte și un tablou (1922);
- O șezătoare (1922);
- Inimi nobile (1924);
- Romana. Piesă națională într-un act pentru școlari și tinerime (1924);
- Bunica. Piesă ocazională petru serbarea națională de 10 Maiu în 2 acte (1926);
- Rosamunda. Alegorie eucharistică în patru acte și un tablou. Legenda lui Gral prelucrată pentru scenă de Elena dr. Aciu, n. Fabian (1927);
- Visul mamei (1930);
- Cuibul. Piesă ocazională de Paști pentru copiii de la grădiniță, cu cântece și dansuri populare în trei acte (1935).
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Cluj, www.bjc.ro, arhivat din original la , accesat în
- ^ Majuru, Adrian (), CULTURĂ ŞI POLITICI CULTURALE ÎN VIAŢA ŞI OPERA ELENEI ACIU (1875-1955), E-antropolog
- ^ Sălaj, Oameni și Opere: Dicționar biobibliografic Arhivat în , la Wayback Machine., p.13
- ^ http://193.231.13.10:8991/F?func=find-b&request=000013733&find_code=SYS&local_base=BCU10&CON_LNG=ENG[nefuncțională]