Efervescență

Efervescența reprezintă eliberarea de gaz dintr-o soluție apoasă și formarea de spumă sau efervescența care rezultă din această eliberare, ca urmare a unei reacții chimice.^[1]^[2]

Deși dioxidul de carbon este cel mai des utilizat pentru băuturi, uneori se adaugă în mod intenționat azot gazos în anumite sortimente de bere pentru a îmbunătăți formarea spumei.

Proces chimic

În laborator, un exemplu obișnuit de efervescență se observă atunci când se amestecă acid clorhidric cu un eșantion de calcar. Dacă se introduc câteva bucăți de marmură sau un comprimat antiacid în acid clorhidric într-o eprubetă prevăzută cu dop, se poate observa efervescența cauzată de formarea dioxidului de carbon ( $\uparrow$ ):

{\ce {CaCO3 + 2 HCl -> CaCl2 + H2O + CO2}}

Pe scurt, este rezultatul reacției chimice care are loc în lichid și care generează un produs gazos.^[3]

Note

↑ „Effervescence”. Arhivat din original la 9 iunie 2007. Accesat în 14 aprilie 2010.
↑ Dicționar de chimie John Daintith, traducere de Mihaela Rudeanu și Lia Cojocaru; ediția a VI-a, Editura All, 2010, București; pag. 189, ISBN 978-973-684-725-7
↑ G. Liger-Belair et al., "Study of Effervescence in a Glass of Champagne: Frequencies of Bubble Formation, Growth Rates, and Velocities of Rising Bubbles", Am. J. Enol. Vitic. 50:3 (1999), 317–323.

Vezi și

Carbonatare
Cavitație
Comprimat efervescent
Barbotare
Sifon
Precipitare (chimie) (fenomenul „invers”)

[1] „Effervescence”. Arhivat din original la 9 iunie 2007. Accesat în 14 aprilie 2010.

[Dicț-2] Dicționar de chimie John Daintith, traducere de Mihaela Rudeanu și Lia Cojocaru; ediția a VI-a, Editura All, 2010, București; pag. 189, ISBN 978-973-684-725-7

[3] G. Liger-Belair et al., "Study of Effervescence in a Glass of Champagne: Frequencies of Bubble Formation, Growth Rates, and Velocities of Rising Bubbles", Am. J. Enol. Vitic. 50:3 (1999), 317–323.

[1]

[2]

[3]