Economia mondială

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Economia mondială sau economia globală este economia lumii, considerată ca fiind schimbul internațional de bunuri și servicii.[1]

Economia mondială este formată din economiile naționale ale statelor lumii privite în interdependența legăturilor economice dintre ele. Economia mondială reprezintă un proces economic care a parcurs mai multe etape:

  • Dezvoltarea economiei de schimb, lărgirea legăturilor economice între diferite țări și regiuni pe baza cărora în sec. al XVI-lea s-a constituit piața mondială.
  • Dezvoltarea manufacturilor și a marii industrii mașiniste care a determinat ample transformări în baza tehnico-materială și în structura producției de bunuri și servicii.
  • Formarea diviziunii internaționale a muncii ca ansamblu de specializări pentru export.

Date generale[modificare | modificare sursă]

Economia globală a scăzut cu 2,2% în anul 2009, și a crescut cu 2,7% în 2010 și cu 3,2% în 2011[2]. Economiile țărilor bogate, care au căzut cu 3,3% in 2009, ar urma să avanseze mult mai încet, cu 1,8% în 2010 și cu 2,3% în 2011[2]. Volumul comerțului mondial, care s-a prăbușit cu 14,4% în 2009, ar urma să crească cu 4,3% în 2010 și cu 6,2% în 2011[2].

Economia mondială pe grupe de țări[modificare | modificare sursă]

Următoarele două tabele prezintă grupurile de țări cu țări diferite desemnate de FMI.[3] Membrii economiilor majore ale G20 sunt evidențiate cu scris îngroșat.

Lista grupurilor de țări cu PIB (nominal) în milioane USD[4] Lista grupurilor de țări după PIB (PPP) în 2018 în milioane USD [[4]
Grupul țărilor PIB (nominal) Anul de vârf Numărul de țări Membrii economiilor G20 și / sau cei mai mari din grup (inclusiv)
Principalele economii avansate (G7) 39,036,978 2018 7 Canada Canada
Franţa Franța
Germania Germania
Italia Italia
Japonia Japonia
Regatul Unit Regatul Unit
Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii
Dezvoltarea Asiei 19,153,510 2018 30 uChina China
India India
Indonezia Indonezia
Malaysia Malaysia
Tailanda Thailanda
Alte economii avansate


(economii avansate, cu excepția G7)

12,282,810 2018 32 Australia Australia
Coreea de Sud Coreea de Sud
Țările de Jos Țările de Jos
Spania Spania
Taiwan Taiwan
America Latină și Caraibe 6,024,133 2013 33 Argentina Argentina
Brazilia Brazilia
Columbia Columbia
Mexic Mexic
Venezuela Venezuela
Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Afganistan și Pakistan 3,469,162 2014 23 Egipt Egipt
Iran Iran
Pakistan Pakistan
Arabia Saudită Arabia Saudită
Emiratele Arabe Unite Emiratele Arabe Unite
Comunitatea Statelor Independente și Georgia 3,012,347 2013 12 Rusia Rusia
Dezvoltarea Europei 2,032,710 2014 12 Polonia Polonia
Turcia Turcia
Africa Subsahariană 1,719,883 2014 45 Nigeria Nigeria
Africa de Sud Africa de Sud
În lume 84,835,462 2018 194
Grupul țărilor PIB (nominal) Anul de vârf Numărul de țări Membrii economiilor G20 și / sau cei mai mari din grup (inclusiv)
Dezvoltarea Asiei 44,963,902 2018 30 uChina China
India India
Indonezia Indonezia
Malaysia Malaysia
Tailanda Thailanda
Principalele economii avansate (G7) 40,777,439 2018 7 Canada Canada
Franţa Franța
Germania Germania
Italia Italia
Japonia Japonia
Regatul Unit Regatul Unit
Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii
Alte economii avansate


(economii avansate, cu excepția G7)

14,420,130 2018 32 Australia Australia
Coreea de Sud Coreea de Sud
Țările de Jos Țările de Jos
Spania Spania
Taiwan Taiwan
America Latină și Caraibe 6,024,133 2013 33 Argentina Argentina
Brazilia Brazilia
Columbia Columbia
Mexic Mexic
Venezuela Venezuela
Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Afganistan și Pakistan 10,038,112 2018 23 Egipt Egipt
Iran Iran
Pakistan Pakistan
Arabia Saudită Arabia Saudită
Emiratele Arabe Unite Emiratele Arabe Unite
Comunitatea Statelor Independente și Georgia 5,954,166 2018 12 Rusia Rusia
Dezvoltarea Europei 4,871,768 2018 12 Polonia Polonia
Turcia Turcia
Africa Subsahariană 4,056,064 2018 45 Nigeria Nigeria
Africa de Sud Africa de Sud
În lume 135,235,883 2018 194


Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Diamante[modificare | modificare sursă]

În anul 2008, producția mondială de diamante a fost de 13,1 miliarde dolari (8,7 miliarde euro)[5]

Industria[modificare | modificare sursă]

Industria de IT[modificare | modificare sursă]

Piața globală de 250 de miliarde de dolari de software (anul 2011) determină multe dintre inovațiile tehnologice și sociale[6]. Piața de software contribuie, de asemenea, la productivitatea generală și la creșterea economiei globale ca urmare a nivelelor ridicate de competitivitate și de inovare pe care le conferă altor industrii[6]. În anul 2010, cei mai mari producători de software erau Microsoft, IBM, Oracle, SAP, EMC, Symantec, HP, CA, Intuit și Adobe[6].

Piața aplicațiilor pentru telefoanele mobile a fost în anul 2009 de șapte miliarde dolari[7].

Telefonie[modificare | modificare sursă]

Piața de telefonie era de 400 de miliarde de euro în 2004 iar pentru 2005 era estimată la 635 de miliarde de euro[8].

Telefoane mobile[modificare | modificare sursă]

În anul 2010, vânzările globale de telefoane au crescut cu 31,8% la 1,6 miliarde de unități, iar cele de smartphone-uri cu 72,1% la 296,6 milioane de exemplare[9] (305 milioane după altă estimare[10]). Astfel, dispozitivele de tip smartphone au reprezentat 19% din totalul telefoanelor vândute în 2010[9]. Cele mai mari vânzări le-au avut companiile Nokia - 461,3 milioane de telefoane (28,9%), Samsung - 281 milioane de telefoane (17,6%), LG - 114,1 milioane de telefoane (7,1%), RIM - 47,4 milioane de telefoane (3%), Apple - 46,5 milioane de telefoane (2,9%), Sony-Ericsson - 41,8 milioane de telefoane (2,6%) și Motorola - 38,5 milioane de telefoane (2,4%)[9].

În primul trimestru din 2010, numărul de telefoane inteligente (smartphone) vândute a fost de 54,7 milioane de exemplare[11]. Cele mai mari vânzări le-au avut companiile Nokia - 21,5 milioane de telefoane (39,3%), RIM - 10,6 milioane de telefoane (19,4%), Apple - 8,8 milioane de telefoane (16,1%), HTC - 2,6 milioane de telefoane (4,8%), Motorola - 2,3 milioane de telefoane (4,2%)[11].

Numărul abonamentelor mobile din întreaga lume a atins cota de cinci miliarde în prima săptămână din luna iulie a anului 2010, rata de penetrare ajungând la 73%, populația lumii fiind de 6,8 miliarde[12]. Cota de 100% ar putea fi atinsă mai devreme de 2014[12]. Prin comparație, în anul 2000 existau 720 de milioane de utilizatori de telefoane mobile[13].

Vânzările globale de telefoane mobile și smartphone: (milioane)

Anul 2010[9] 2009[14] 2008[15] 2007[16] 2006[17] 2005[18] 2004[19] 2003[20] 2002[21] 2001[22] 2000[22] 1999[23] 1998[24] 1997[24] 1983[17]
telefoane mobile 1.596 1.211 1.180 1.150 1.000 823 684 519 431 399 412 283 162 107 0,1
smartphone 297[25] 172[26] 139[26] 37,4[27]

Vânzările globale de smartphone:

Anul 2010[9] 2009[28] 2008[29]
milioane 296,6 179 139,3

Veniturile totale ale companiilor din domeniu:

Anul 2005[30] 2004[30] 2003[30] 2002[30]
miliarde dolari 115,1 110 91 68,7

Industria metalurgică[modificare | modificare sursă]

Producția mondială de oțel brut a însumat 107 milioane tone metrice (mmt) în februarie 2008, mai mult cu 5,3% față de aceeași lună din 2007, conform datelor Institutului Internațional al Fierului și Oțelului (IISI)[31]. Din această cantitate, China a produs 38,9 mmt, UE - 16 mmt, Japonia - 9,8 mmt, SUA - 8 mmt, India - 4,6 mmt, Brazilia - 2,7 mmt, Turcia - 2,2 mmt. Producția mondială de oțel va fi aproximativ 1,3 miliarde de tone în anul 2008[32].

În 2003 prețul oțelului era de 200 de dolari tona, iar în 2004 a trecut de 600 de dolari, pe fondul creșterii cererii pieței chineze[33].

Cererea mondială de aluminiu a fost de 36,5 milioane de tone în anul 2008, iar pentru 2009 este estimată la 28 milioane tone[34]. Aluminiul este folosit de către toate industriile, de la cea auto la construcții și veselă[34]. În februarie 2009, prețul aluminiului era de 1.355 dolari/tonă la bursa de metale Londra, cu 60% sub nivelul record atins în iulie 2008, de 3.380 dolari/tonă[34]. Cel mai mare producător mondial este Rusal care produce 12% din piața mondială a alumniniului[34].

Industria automobilistică[modificare | modificare sursă]

Vânzările de autoturisme și camionete la nivel mondial au crescut cu 4% în anul 2011, la 75 milioane de unități[35].

Industria petrolului[modificare | modificare sursă]

În anul 2009, consumul mondial de petrol a fost de 84,9 milioane barili pe zi[36].

Producția mondială de țiței a fost, în anul 2006, de aproximativ 85 milioane de barili/zi, în timp ce consumul zilnic a fost estimat la puțin peste 80 milioane de barili[37]. Principalele rezerve mondiale de petrol sunt concentrate în Arabia Saudită, Rusia, Irak și Kuweit[37].

Industria ușoară[modificare | modificare sursă]

În anul 2005 producția mondială de încălțăminte a depășit 3 miliarde de perechi anual, principalele țări producătoare fiind China, India, Brazilia, Mexic, Vietnam, Italia și Spania[38].

Alte industrii[modificare | modificare sursă]

În anul 2007 producția mondială de ciment s-a ridicat la aproximativ 2,8 miliarde de tone[39].

Anual, valoarea producției mondiale de ambalaje depășește 400 miliarde de euro. Volumul total al producției de mașini și tehnologie de ambalat se apropie, la nivel mondial, de 20 de miliarde de dolari. Pe primul loc în ceea ce privește livrările și exporturile de mașini de ambalat se află Statele Unite (5,2 miliarde de euro reprezentând 15% din volumul total al producției), urmată de Germania (4,1 miliarde), Japonia (3 miliarde euro) și Italia (2,9 miliarde euro). Ambalajul reprezintă, în țările dezvoltate, în medie, doi la sută din valoarea finală prețului de raft al produsului[40].

Industria alimentară[modificare | modificare sursă]

Industria berii[modificare | modificare sursă]

Primii patru mari producatori de bere la nivel mondial - Anheuser-Busch InBev, SABMiller, Heineken și Carlsberg - controlează peste jumătate din piața de profil[41]. Pe locul cinci se află compania chineză Tsingtao Brewery[41]. Producția primilor producători a fost în 2009 următoarea: AB-InBev 350 de milioane de hectolitri, SABMiller - 250, Heineken - 200, Carlsberg - 125, Tsingtao - 50 milioane hectolitri[41].

Industria cărnii[modificare | modificare sursă]

Producția mondială de carne de porc estimată pentru 2006 a fost de 108 milioane de tone, comparativ cu 104 milioane de tone în 2005, iar previziunile pentru 2007 ating 112 milioane de tone, potrivit unui raport al Organizației pentru Agricultură și Alimentație (FAO)[42]. Consumul de carne de porc pe cap de locuitor era previzionat, în decembrie 2006 pentru 2007 la 43 kilograme, față de 42,2 kilograme în 2006, nivelul ridicându-se la 85,1 kilograme în țările dezvoltate, iar în țările în curs de dezvoltare la 32,3 kilograme[42]. Potrivit FAO, care citeaza USDA, producția de carne de porc în Romania era estimata pentru 2006 la 490.000 de tone, corespunzătoare unui consum de 14,3 kilograme pe cap de locuitor (fără consumul din gospodariile populației)[42]. În Bulgaria, prognozele se ridicau la 7,9 kilograme pe cap de locuitor[42].

Industria vinului[modificare | modificare sursă]

Franța este principala țară consumatoare de vin din lume (32,8 milioane de hectolitri), cu aproximativ 55 de litri pe cap de locuitor, înaintea Italiei (27,3 milioane de hectolitri), a SUA (25,9 milioane de hectolitri), care ar putea să urce pe locul al doilea în lume, a Germaniei (19,4 milioane de hectolitri) și a Spaniei (13,7 milioane de hectolitri)[43].

În anul 2006, consumul mondial de vinuri spumante s-a ridicat la circa 300 milioane de sticle, cei mai mari consumatori fiind francezii, cu 180 milioane de sticle[44].

Telecomunicații[modificare | modificare sursă]

În iulie 2010, numărul total al conexiunilor mobile a ajuns la aproximativ 5 miliarde, în condițiile în care există aproape 7 miliarde de oameni pe planetă[45]. La finele anului 2008, numărul de utilizatori de telefonie mobilă era de 4,1 miliarde, în timp ce numărul de abonați de telefonie fixă era de 1,27 miliarde[46].

Veniturile globale anuale totale generate de operatorii mobili au fost de 769 miliarde de dolari în 2007[47].

Număr de utilizatori de telefonie mobilă:

Anul 2010[45] 2008[46] 2007[48][49] 2000[50]
miliarde 5 4,1 3,3 0,7

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Producția mondială de grâu va crește în anul 2008 cu 8,7%, la nivelul-record de 658 de milioane de tone[51], iar producția de porumb este preconizată la 779,83 milioane tone (din care 332 milioane tone vor fi produse de SUA)[52]. 12% din producția mondială de porumb și 20% din producția de rapiță este folosită la fabricarea biocombustibililor[53].

În perioada cuprinsă între anii 1950-1996, producția de grâu s-a triplat la nivel mondial, iar apoi a urmat o stagnare[54]. Prețul grâului este influențat de prețul petrolului, utilizat pentru producție[54]. În 1970 un bușel de grâu putea fi vândut pentru un baril de țiței pe piața mondială[54]. După criza petrolului din anii '70, situația s-a schimbat radical, raportul dintre cele două devenind de 9 la 1 în favoarea țițeiului[54]. Un bușel de grâu are aproape 37 kg, în timp ce un baril (american) de petrol are circa 119 litri[54].

Consumul mondial de ulei vegetal și alimente din soia, pe ani[55]:

An 2007/2008 2004/2005 2001/2002 1998/1999 1995/1996 1992/1993
Ulei vegetal 160 137 124 106 88 76
Alimente din soia 127 108 92 79 69 58

Producția de soia, după țară sau regiune:

An 2014/2015 2004/2005 1994/1995
China 18 17 16
SUA 85 85 68
America de Sud 149 99 42

În perioada 2005-2008, prețurile produselor alimentare au crescut cu 83% la nivel mondial. Un motiv important este creșterea consumului în China și India[56].

Turismul[modificare | modificare sursă]

Sosirile de turiști internaționali au fost de 880 milioane în anul 2009, conform estimărilor Organizației Mondiale a Turismului[57].

Comerțul[modificare | modificare sursă]

La nivel internațional, topul celor mai mari grupuri de comerț sunt Wal-Mart (USA), Carrefour (Franta), Home Depot (USA), Tesco (Marea Britanie) și Metro AG (Germania) (în anul 2009)[58].

Exporturile[modificare | modificare sursă]

Exporturile din întreaga lume au crescut în anul 2008 cu 15% în termeni nominali, la 15.780 miliarde de dolari, iar exporturile de servicii au avansat cu 11%, la 3.730 miliarde de dolari, potrivit Organizației Mondiale a Comerțului.[59]

Germania este lider mondial în privința exporturilor începând cu anul 2003, iar în anul 2008 a livrat la extern bunuri de 1.470 de miliarde de dolari, cu puțin peste valoarea de 1.430 miliarde de dolari înregistrată de China.[59]

Serviciile[modificare | modificare sursă]

Piața globală de transport și distribuție este evaluată în 2007 la 3.500 miliarde USD (2.400 miliarde Euro)[60].

Publicitatea[modificare | modificare sursă]

Valoarea pieței globale de advertising a fost, în 2003, de 375 miliarde de dolari[61]. Până în anul 2011 se prevede o creștere la aproximativ 550 miliarde de dolari.[61]

În anul 2008, ziarele dețineau 31% din piață, internetul 10%, iar televiziunea - 38%[61]. Pentru anul 2011, sunt prevăzute următoarele cote: ziare - 21%, internet - 16% iar televiziunea - 38%.[61]

Divertisment[modificare | modificare sursă]

Industria muzicală a atins în perioada de glorie a CD-urilor cifra de 15 miliarde de dolari, ajungând în prezent (2011), datorită downloadărilor ilegale, la 5 miliarde de dolari, nivel la care era în anii 1980[62].

Energie[modificare | modificare sursă]

Un raport al Agentiei Internaționale pentru Energie (AIE) arată că, până în 2030, combustibilii fosili vor rămâne principala sursă de energie la nivel mondial, cererea de petrol reducându-se ușor[63]. Acest declin va fi contrabalansat însă de importanță mai mare a cărbunelui[63]. Continuând trendul puternic ascendent din ultimii ani, cererea de cărbune va înregistra cea mai semnificativă creștere în termeni absoluți, avansul plasându-se la 73% în perioada 2005-2030[63]. În urma acestei evoluții, ponderea cărbunelui în cererea mondială de energie va crește de la 25 la 28%[63]. Cel mai semnificativ avans în ceea ce privește consumul de cărbune va fi înregistrat în China și India[63].

Consumul de energie din întreaga lume ar putea crește în medie cu 1,6 procente pe an între 2006 și 2030 - o creștere totală de 45%[64].

La nivel global sunt necesare investiții de 21 de mii de miliarde dolari până în 2030, în sectorul de energie, pentru a face față creșterii consumului de energie la nivel mondial[65].

Petrol[modificare | modificare sursă]

La nivelul întregii planete, în anul 2010 s-au consumat patru miliarde de tone de petrol, cei mai mari consumatori fiind americanii, care au utilizat 21% din total, adică 850 de milioane de tone[66]. China a utilizat 20,3% din totalul la nivel mondial[66]. În Europa conduce Germania care a utilizat 115 milioane de tone de țiței[66]. Urmează Franța, cu un consum de 83 de milioane de tone, și Marea Britanie, care a utilizat 74 de milioane de tone de țiței[66]. România este spre coada clasamentului, cu 9,1 milioane de tone[66].

Din septembrie 2007 până în mai 2008, prețul petrolului a crescut cu 50 de USD până la 133 USD, iar anumiți analiști se așteaptă la o continuare a creșterii[67].

Creșterea prețului la petrol are ca motiv creșterea cererii mondiale, în special din cauza creșterii economice a Chinei și Indiei, precum și epuizarea rapidă a zăcămintelor de hidrocarburi mai ușoare și mai putin costisitor de exploatat[68].

Electricitate[modificare | modificare sursă]

Comparativ cu anul 2005, până în anul 2050, consumul mondial de energie electrică se va dubla pe fondul creșterii standardului de viață a multor cetățeni ai planetei, dar și al creșterii populației în general[69].

Contribuția energiei nucleare la energia produsă în lume este 16%, procent care se menține constant din 1995[69]. În anul 2005, existau 440 centrale atomice, din care 200 erau mai vechi de 20 de ani[69].

Dacă până 2002, au fost 15 ani de preț constant al uraniului, de atunci și până în 2005 prețul s-a triplat ajungând la 75 de dolari pe kilogram, pe fondul scăderii rezervelor din acest material[69].

Cărbune[modificare | modificare sursă]

Carbunele este combustibilul viitorului[70]. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), cărbunele va acoperi 29% din cerințele energetice globale în 2030, spre deosebire de 26% în 2006[70]. Pentru a satisface această cerere în creștere, producția de cărbune este estimată să se majoreze cu aproximativ 60% de astăzi și până în 2030[70].

Piața de lux[modificare | modificare sursă]

În anul 2008, piața de lux a fost de 175 miliarde euro.[71]

Finanțe[modificare | modificare sursă]

În anul 2008, economia mondială se află într-o criză financiară, pornită de la o criză în domeniul imobiliar, care a demarat în sectorul creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc din Statele Unite ale Americii. Piețele emergente solide precum China, India și Brazilia susțin economia mondială.

Fondul Monetar Internațional nu se așteaptă ca economia globală să își revină înainte de 2009[72].

Analiștii de la agenția de evaluare financiară Fitch Ratings au estimat că pierderile totale de pe piața ipotecară cu grad mare de risc, în valoare de 1.400 miliarde USD, se cifrează undeva la 400 miliarde USD, dintre care 50% au fost înregistrate în sectorul bancar, iar restul la nivelul unor instituții de acordare de garanții financiare, de asigurare, de gestiune de active și de fonduri de acoperire a riscurilor[73].

Rezerve financiare[modificare | modificare sursă]

Cele mai mari rezerve de aur din sectorul public sunt deținute de Statele Unite (8.133,5 tone), Germania (3.406,8 tone) și FMI (2.996,8 tone), urmate de Italia (2.451,8 tone) și Franța (2.435,4 tone)[74]. China ocupă poziția a șasea în lume, cu 1.054,1 tone de aur la rezerva națională, cu puțin mai mult decât Elveția, care deține 1.040,1 tone de aur[74]. Top 10 al celor mai mari rezerve oficiale de aur este completat de Japonia (765,1 tone) și Rusia (668,6 tone)[74]. România, cu 103,7 tone de aur se află pe locul 31[74].

Datorii[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2016, datoria mondială a ajuns la 152.000 miliarde dolari, dublul economiei globale.[75][76]

În ianuarie 2016, datoriile totale ale companiilor depășeau 29.000 miliarde de dolari, acestea fiind mai îndatorate decât niciodată.[77]

În februarie 2011, unul din directorii FMI a declarat: „criza datoriilor de stat din Europa ar putea declanșa o nouă recesiune economică la nivel global. Aceasta s-ar răsfrânge pe piețele valutare și bursele de valori.”[78]

Studii economice[modificare | modificare sursă]

Pentru a favoriza exporturile, numeroase organisme guvernamentale publica pe internet studii de piață pe domeniu de activitate și țară straina. Aceste studii sunt mai mult sau mai puțin accesibile și deseori gratuite.

Lista organismelor guvernamentale pe țări :

  • Statele-Unite : USCS, fiind dependenta de US Department of Commerce, a redactat câteva mii din aceste studii.

USDA (department of Agriculture) publică studii in sectoarele Agricol și Agroalimentar.

  • Canada : Export Development Canada (EDC).

Agriculture and Agri-Food Canada publică studii internaționale in sectorul său.

  • Franța : Ubifrance este organismul coordonator al actiunii guvernamentale pentru export.

AFII publica studii despre Franța pentru intreprinderile străine doritoare să investească in Franța.

  • Marea Britanie : UK Trade & Investment are in sarcina in acelasi timp promovarea exporturilor și implantarea în Marea Britanie.
  • Hong Kong : Hong Kong Trade Development Council (HKTDC).
  • Japonia : JETRO
  • Australia : Austrade
  • Site-uri internet care difuzează studiile mai multor organisme :

Globaltrade.net, provenit din Private Public Partnership [79] între l’USCS și Federation of International Trade Associations, publică liber pe site-ul său studii ale USCS,USDA, Agriculture and Agri-Food Canada, Uk Trade& Investment, HKTDC și de organisme neguvernamentale [80].

Ele sunt clasate in funcție de două criterii de selectionare : de țara studiata și de industrie sau subiect

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "World Economy." – Definition. American English Definition of with Pronunciation by Macmillan Dictionary. N.p., n.d. Web. 02 Jan. 2015.
  2. ^ a b c Banca Mondiala si-a injumatatit prognoza de deficit extern al Romaniei, 22 Ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 5 septembrie 2010
  3. ^ [1] IMF GDP 2018 Data (October 2018)
  4. ^ a b „Gross domestic product”. IMF World Economic Outlook. octombrie 2018. Accesat în . 
  5. ^ Cresterea productiei de diamante pare singura solutie pe o piata amenintata de o criza permanenta, 30.11.2009, zf.ro, accesat la 9 martie 2010
  6. ^ a b c Piata romaneasca de software, ritm accelerat de schimbare in urmatorii ani, 27 Ianuarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 12 martie 2011
  7. ^ Piata aplicatiilor pentru telefoane mobile va atinge 17,5 miliarde de dolari in 2012, 18.03.2010, zf.ro, accesat la 3 aprilie 2010
  8. ^ In 2006, 70% din romani vor fi clienti ai telefoniei mobile, 3 Martie 2005, wall-stret.ro, accesat la 15 septembrie 2011
  9. ^ a b c d e Vanzarile globale de telefoane au crescut cu peste 30% in 2010, 10 Februarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 9 martie 2011
  10. ^ Vânzările de smartphone-uri cresc de patru ori mai repede decât restul telefoanelor, 13 iunie 2011, Dragos Lazarescu, forbes.ro, accesat la 24 iunie 2011
  11. ^ a b iPhone, vanzari de 8,8 milioane de exemplare in acest an. Vezi topul celor mai vandute smartphone-uri, 10 Mai 2010, wall-street.ro, accesat la 6 august 2010
  12. ^ a b Studiu: 73% din populatia globului detine un telefon mobil, 6 Iulie 2010, wall-street.ro, accesat la 6 august 2010
  13. ^ Mobilul, cancerigen? Vezi reactia jucatorilor din telecom, Alex Goaga, 2 Iunie 2011, wall-stret.ro, accesat la 11 septembrie 2011
  14. ^ More than 1.2 billion cellphones sold in 2009, Feb 23, 2010, Jefferson Graham, USA TODAY, accesat la 14 septembrie 2011
  15. ^ Piata globala de telefoane mobile va scadea cu 9% anul acesta, 26 Ianuarie 2009, wall-stret.ro, accesat la 23 iunie 2011
  16. ^ Gartner: Vanzarile mondiale de telefoane mobile au scazut cu aproape 5% in ultimul trimestru din 2008, 3 martie 2009, hotnews.ro, accesat la 23 iunie 2011
  17. ^ a b Un miliard de telefoane mobile vândute în 2006, 2007-01-30, mobilissimo.ro, accesat la 23 iunie 2011
  18. ^ 820 milioane de celulare au fost vandute in lume anul trecut, 24 Ianuarie 2006, wall-stret.ro, accesat la 23 iunie 2011
  19. ^ Crestere de 32% pe piata telefoniei mobile, 31 Ianuarie 2005, wall-stret.ro, accesat la 24 iunie 2011
  20. ^ Gartner Says Strong Fourth Quarter Sales Led Worldwide Mobile Phone Sales to 30 Percent Growth in 2004., thefreelibrary.com, accesat la 15 septembrie 2011
  21. ^ CORRECTING and REPLACING Gartner Says Worldwide Mobile Phone Sales Increased 21 Percent In 2003., March 10, 2004, thefreelibrary.com, accesat la 15 septembrie 2011
  22. ^ a b Gartner Dataquest Says Worldwide Mobile Phone Sales in 2001 Declined for First Time in Industry's History, March 11, 2002, skytel.co.cr, accesat la 15 septembrie 2011
  23. ^ Gartner Dataquest Says Worldwide Mobile Phone Sales Increased 46 Percent in 2000, February 15, 2001, skytel.co.cr, accesat la 15 septembrie 2011
  24. ^ a b GartnerGroup's Dataquest Says Nokia Became No. 1 Mobile Phone Vendor in 1998, February 8, 1999, gartner.com, accesat la 15 septembrie 2011
  25. ^ Android smartphone sales leap to second place in 2010, Gartner says, February 9, 2011, Matt Hamblen, computerworld.com, accesat la 15 septembrie 2011
  26. ^ a b Smartphone Sales Up 24 Percent, iPhone's Share Nearly Doubled Last Year (Gartner), February 23rd, 2010, Erick Schonfeld, wall-stret.ro, accesat la 15 septembrie 2011
  27. ^ Smart-phone sales are soaring, October 9, 2006, David Meyer, cnet.com, accesat la 15 septembrie 2011
  28. ^ LG vrea sa ia fata Samsung si sa devina al doilea producator de telefoane mobile, 14 Ianuarie 2010, wall-street.ro, accesat la 24 iunie 2011
  29. ^ Vanzarile de smartphone-uri vor depasi piata de PC-uri in doi ani, 12 Martie 2010, bloombiz.ro, accesat la 24 iunie 2011
  30. ^ a b c d Pretul celularului intra la apa, 13 Ianuarie 2006, wall-stret.ro, accesat la 24 iunie 2011
  31. ^ Crește producția mondială de oțel
  32. ^ Investitia austriecilor de la Voestalpine nu schimba strategia ArcelorMittal
  33. ^ Otelul, cea mai rentabila afacere romaneasca, 12 Septembrie 2005, wall-stret.ro, accesat la 12 ianuarie 2010
  34. ^ a b c d Magnatul Oleg Deripaska: Sa ne pregatim pentru ce e mai rau, 2 Februarie 2009, bursa.ro, accesat la 9 ianuarie 2010
  35. ^ Vânzările industriei auto mondiale au atins în acest an nivelul record de 75 milioane unități 19 decembrie 2011, Marius Oncu, zf.ro, accesat la 19 decembrie 2011
  36. ^ AIE estimează că cererea mondială de petrol va crește cu 1,7% în 2010, 15 Ian 2010, money.ro, accesat la 17 ianuarie 2010
  37. ^ a b Investițiile de mediu ard buzunarele rafinăriilor, 21 Februarie 2007, capital.ro, accesat la 11 martie 2010
  38. ^ 1,5 miliarde euro - productia de incaltaminte autohtona, 4 Iulie 2006, wall-street.ro, accesat la 15 martie 2010
  39. ^ Vanzarile de ciment din Romania au crescut cu 18%, in primul trimestru al anului 2008
  40. ^ Anual, valoarea producției mondiale de ambalaje depășește 400 miliarde de euro
  41. ^ a b c Cei mai mari patru producatori de bere controleaza peste jumatate din piata mondiala, 08.02.2010, zf.ro, accesat la 13 martie 2010
  42. ^ a b c d Oferte de preluare pentru producatorii romani de mezeluri, standard.ro, accesat la 30 august 2009
  43. ^ Extinderea portofoliului a marit profitul Cotnari, Accesat la 29 martie 2009
  44. ^ Profit dublu la Karom Drinks, anul trecut, accesat la 28 martie 2008
  45. ^ a b În lume sunt conectate 5 miliarde de telefoane mobile, 2010-07-12, zf.ro, accesat la 12 iulie 2010
  46. ^ a b Penetrarea telefoniei mobile la nivel global a depasit 60%, 3 martie 2009, dailybusiness.ro, accesat la 24 iunie 2011
  47. ^ Comunicatiile mobile – Peste 1.000 mld. dolari venituri globale in 2013, 19 Ianuarie 2009, wall-stret.ro, accesat la 23 iunie 2011
  48. ^ Telefonia mobila - la 3,3 miliarde utilizatori, 26-05-2008, blitztech.ro, accesat la 24 iunie 2011
  49. ^ Fiecare locuitor al planetei va avea cel putin un mobil pana in 2012, 29 Septembrie 2008, ziare.com, accesat la 24 iunie 2011
  50. ^ Suntem 5 miliarde de utilizatori de telefonie mobilă, 13 iulie 2010, Vali Bîrzoi, businesscover.ro, accesat la 24 iunie 2011
  51. ^ Recoltele-record ar putea ieftini mancarea
  52. ^ Producția mondială de porumb va scădea în 2008-2009
  53. ^ Criza mondială de orez se accentuează
  54. ^ a b c d e De ce nu le da aripi agricultorilor productia record de grau din acest an, 16.09.2004, zf.ro, accesat la 10 aprilie 2010
  55. ^ Industry Growth Trends
  56. ^ Marele apetit chinezesc
  57. ^ Turismul mondial ar putea creste in 2010 cu 3-4%, 19 Ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 19 ianuarie 2010
  58. ^ Tesco, cel mai lent ritm de crestere a profitului din ultimii 15 ani, Accesat la 30 aprilie 2009
  59. ^ a b RP Chineză a devenit cel mai mari exportator din lume, depășind Germania, capital.ro, accesat la 9 septembrie 2009
  60. ^ TNT at a glance
  61. ^ a b c d Internetul ia 16% din piața globală de publicitate în 2011, standard.ro, accesat la 10 septembrie 2009
  62. ^ Amendă de 60.000 de dolari pentru un utilizator de torrente, 17 Iunie 2011, capital.ro, accesat la 18 iunie 2011
  63. ^ a b c d e Am dat petrolul, pregatim carbunele, 9 Noiembrie 2007, sfin.ro, accesat la 29 ianuarie 2010
  64. ^ Top 10 tendinte in energie pentru anul 2010 - Fara risipa!, 16 Februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 19 august 2010
  65. ^ Iulian Iancu: Ar fi fost ideal un holding in sectorul energetic, 15 Iunie 2010, wall-stret.ro, accesat la 24 august 2010
  66. ^ a b c d e Topul consumatorilor de petrol din Europa, 14 iunie 2011, Florentina Bălăceanu, Adina Vlad, Adevărul, accesat la 26 iunie 2011
  67. ^ Majorarea pretului petrolului reprezinta o amenintare serioasa pentru cresterea economica mondiala
  68. ^ Pretul energiei, in crestere inevitabila
  69. ^ a b c d Razboiul energo-nuclear romano-bulgar, 20 Octombrie 2005, wall-stret.ro, accesat la 21 ianuarie 2010
  70. ^ a b c Top 10 tendinte in energie pentru anul 2010 - Dilema carbunelui, 16 Februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 19 august 2010
  71. ^ Primii perdanți ai crizei în industria de lux: Escada și Hugo Boss, standard.ro, accesat la 10 septembrie 2009
  72. ^ FMI considera ca economia mondiala nu isi va reveni inainte de 2009
  73. ^ Bancile au afisat 80% din pierderile totale create de criza creditelor, 14 mai 2008
  74. ^ a b c d România este pe locul 31 în lume după rezervele de aur ale statului, 13 Iulie 2010, capital.ro, accesat la 14 iulie 2010
  75. ^ FMI: Datoria mondială a ajuns la 152.000 mld. dolari, dublul economiei globale, 6 octombrie 2016, Sorin Alexandru, Capital, accesat la 6 octombrie 2016
  76. ^ Analiștii au depistat semne ale unei noi posibile crize economice, 8 octombrie 2016, Viorica Marin, Adevărul, accesat la 9 octombrie 2016
  77. ^ „Mahmureala“ de după „beția creditelor ieftine“. Datoriile corporațiilor au ajuns la 29.000 de miliarde de dolari și pot declanșa o nouă criză, 31 ianuarie 2016, Daniel Ionascu, Adevărul, accesat la 9 octombrie 2016
  78. ^ FMI: Datoriile de stat din Europa ar putea declanșa o nouă recesiune mondială, 9 februarie 2011, Adevărul, accesat la 9 octombrie 2016
  79. ^ (en) http://www.export.gov/CSPartners/eg_main_017393.asp
  80. ^ (en) globaltrade.net