Drinul Negru

Date geografice
Drinul Negru

Emisar	Drin
Date hidrologice
Lungimea cursului de apă	177 km
Date generale
Țări traversate	Albania Macedonia de Nord
Afluenți	Radika[*]
Modifică date / text

Drinul Negru (în albaneză Drini i Zi, în macedoneană Црн Дрим) este un râu din Macedonia de Nord și Albania.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Acesta izvorăște din partea de nord-vest a lacului Ohrida din Struga, Macedonia de Nord. Are 149 km lungime (din care 56 km lungime în Macedonia de Nord) și bazinul său hidrografic este de 3.504 km². Debitul său mediu este de 118 m³/s.^[1]

După aproximativ 56 km trece granița în Albania, în vestul orașului Debar, Macedonia de Nord, la 476 de metri deasupra nivelului mării. Se unește cu Drinul Alb în apropierea orașului Kukës în nordul Albaniei pentru a forma râul Drin, care se varsă în Marea Adriatică. Drenează cea mai mare parte a regiunii de est a Albaniei. Numele sale străvechi sunt - Drinius, Trinius (Pliniu), Δρεῖνος (Ptolemeu). Originea sa este ilirică, numele râului este bazat pe cuvântul mai vechi *Drūn, care la rândul lui provine din limbi indo-europeane *drū: în indiana veche drāvayate, a alerga, a curge și în limba avestică dru, a alerga.^[2]

Din 2013, 6 mai a fost marcată drept „Ziua Râului Drinul Negru” pentru a sensibiliza publicul în vederea protecției bazinului râului Drin.^[3]

Agricultură[modificare | modificare sursă]

Zona în care curge prin Albania formează o vale foarte bună pentru agricultură. Principalele produse cultivate sunt porumbul și orzul; silvicultura evoluează, de asemenea. Păstrăvul de Ohrida (Salmo letnica), care este o formă de somon, poate fi găsit uneori și în alte părți ale râului.^[4]^[5] În a doua jumătate a secolului al XX-lea, odată cu construirea a două baraje pe partea macedoneană a râului și a patru baraje pe partea albaneză, drumul păstrăvului de Ohrida a fost complet blocat. Valurile sunt o problemă pentru alte specii de pești din Adriatica care au ajuns anterior în Lacul Ohrida.

Hidrocentrale[modificare | modificare sursă]

În prezent, debitul râului este utilizat la maximum și reprezintă un potențial hidroenergetic pentru Republica Macedonia. Cele două centrale hidroenergetice din Macedonia de Nord amplasate între lac și graniță generează 580 kWh de energie electrică pe an.

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ Cullaj, A., Hasko, A., Miho, A., Schanz, F., Brandl, H. & Bachofen, R. (2005). „The quality of Albanian natural waters and the human impact”. Environment International (în English). 31: 138.
^ Георгиев, Вл., Ив. Гълъбов, Й. Заимов, Ст. Илчев (съставители). Български етимологичен речник, том 1 (А - З). София, Българска академия на науките. Институт за български език. Издателство на Българската академия на науките, 1971. с. 427.
^ Bazinul Drinului este cel mai bogat în apă potabilă din țară, dar nu este nici protejat, nici folosit, ohridnews.com
^ Froese, Rainer and Pauly, Daniel, eds. (2010). "Salmo letnica" în FishBase. Versiunea February 2010.
^ Crivelli, A.J. 2006. Salmo letnica. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2010.1 Downloaded on 20 May 2010.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

[1] Cullaj, A., Hasko, A., Miho, A., Schanz, F., Brandl, H. & Bachofen, R. (2005). „The quality of Albanian natural waters and the human impact”. Environment International (în English). 31: 138.

[2] Георгиев, Вл., Ив. Гълъбов, Й. Заимов, Ст. Илчев (съставители). Български етимологичен речник, том 1 (А - З). София, Българска академия на науките. Институт за български език. Издателство на Българската академия на науките, 1971. с. 427.

[3] Bazinul Drinului este cel mai bogat în apă potabilă din țară, dar nu este nici protejat, nici folosit, ohridnews.com

[FB-4] Froese, Rainer and Pauly, Daniel, eds. (2010). "Salmo letnica" în FishBase. Versiunea February 2010.

[IUCN-5] Crivelli, A.J. 2006. Salmo letnica. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2010.1 Downloaded on 20 May 2010.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]