Domnița Florica
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Pictură din 1601
Domnița Florica (n. 1585 - d. ?) a fost fiica lui Mihai Viteazul și a Doamnei Stanca.[1] Ea a mai avut un frate mai mare - pe Nicolae Pătrașcu.
Se spune că împăratul Rudolf ar fi cerut mâna domniței, dar documentele[2] spun că ea a luat în căsătorie pe postelnicul Preda, fiul logofătului Papa (mort la 23 oct. 1632) și nepotul vornicului Mitrea, ocazie cu care a primit de la tatăl său, Mihai, drept zestre, satul Crăișani.
După bătălia de la Bucov, împreună cu mama sa, îl însoțesc pe Mihai Viteazul la Curtea împărătească de la Praga. Însă, după ce Mihai este ucis în august 1601, prin uneltirile împăratului Rudolf și a generalului Giorgio Basta, ele sunt nevoite să ia calea pribegiei și ajunge, după mai mult de un an, la Mănăstirea Cozia, la Maica Teofana, bunica ei (8 noiembrie 1602).[3]
Izvoare istorice atestă că biserica din Runcu - Gorj a fost fondată de către Domnița Florica, care s-a refugiat în zonă după moartea tatălui său.[4]
În pronaosul din biserica mare a Mănăstirii Cozia, unde a fost înmormântată Maica Teofana, Doamna Tudora - mama lui Mihai Viteazul, pe piatra de mormânt pusă de nepoata Florica (și în numele lui Nicolae-Pătrașcu, atunci în pribegie în Imperiul Habsburgic) scrie:[5]
„Răposatu-au roaba lui Dumnezeu călugărița Teofana, muma răposatului Mihail Voevod; și fie-sa Doamna Florica și fiiu-său Nicolae Vodă s'au nevoit și au scris în zilele Radului Voevod, în anul 7104 (1606)”
Cu postelnicul Preda, Domnița Florica a avut trei copii: Buica, Ilina și Mihaiu. Ilina a avut mai mulți soți: Pană Părdescu (m. 1679), Petru clucerul (fiul vornicului Aslan) (m.1645) și Pană Cămărașul, de la Căpreni; ea a murit în 1678 și a fost îngropată la Mănăstirea Mihai Vodă din București. După ea a rămas o nepoată, Alexandra, căsătorită cu comisul Udrea.[1]
Conform arhivelor județene Prahova, Buzău și Vâlcea precum și Arhivele Naționale ale României din București, în prezent în județele Prahova si Buzău există cel puțin două familii[necesită citare] ai căror membri sunt descendenți ai marelui domnitor prin fiica sa, Florica.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b St. Nicolaescu, Portrete istorice. Domnița Florica, fiica lui Mihaiu Vodă Viteazul și a Doamnei Stanca[nefuncțională], Institutul de Arte Grafice „Speranța”, București, 1912
- ^ Gavriil Moghila Voevod, 13 iulie 1619, în Arhivele Naționale al României, Mănăstirea Brâncoveni-Mamu, pach.18, vol.10
- ^ Arhivele Naționale al României, Mănăstirea Brâncoveni-Mamu, pach.24
- ^ Gh. Calotoiu, Cercetările arheologice de la Runcu-Gorj, Vertical, 25 May, 2010
- ^ Doamna Tudora, mama lui Mihai Viteazul, blogspot Ștefan Grigorescu, 7 feb, 2010