Doina Cernica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Născută la 31 ianuarie 1949, VAMA, jud. Suceava (părinți: Veronica Brînzei, n. Baltag, și Nicolae Brînzei – funcționari; copii: Niadi-Corina și Tandin-Nicolae) se stabilește din 1957 în Câmpulung Moldovenesc. Absolventă a Liceului „Dragoș Vodă” Câmpulung Moldovenesc (1967), a Facultății de Litere (română-italiană) a Universității București (1972) și a cursului postuniversitar al Facultății de Ziaristică București (1987). Lucrează ca redactor în redacțiile unor publicații cotidiene (1972-1981 la ,,Tribuna Ialomiței” Slobozia; 1981-1989 la ,,Zori noi” Suceava; din 1989, la ,,Crai nou” Suceava, realizatoare a celor două pagini săptămânale de literatură și artă și în prezent). În perioada 1997-1999, a fost inclusă între personalitățile invitate să nominalizeze candidați la Premiile Fundației Principele de Asturias. Poveștile ei au constituit obiect de studiu în cadrul Lectoratului de Limba și Literatura Română la Universitatea Alicante – Spania. În anul 2017, în versiunea realizată de Ramona Țăranu, i se publică în Japonia romanul „Fetița și Vulpea Argintie” pe web-site-ul „Peștișorul de aur”.

Membră a Uniunii Scriitorilor din România (din anul 2002), a Societății Scriitorilor Bucovineni, este, de asemenea, membră (fondatoare) a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și a Uniunii Internaționale a Presei Francofone.


Debutează cu povestea ,,Fetița și Broasca” în revista ,,Arici Pogonici”, nr. 5, 1970.

Cărți pentru copii:

,,Vulpea Argintie”, Tipored, București, 1995; ,,Poveștile Fetiței”, Tipored, București, 1997; precum și edițiile bilingve: ,,Fetița și Broasca Țestoasă / La Petite Fille et la Tortue”, traducere în limba franceză de Valérie Maillard și Marius Roman, Editura Augusta, Timișoara, 2003, ,,Fetița și Vulpea Argintie /La Petite Fille et La Renarde Argentée”, versiunea în limba franceză de Gina Puică și Michel Baury, Editura Augusta-Artpress, Timișoara, 2007, „Fetița și Broasca Țestoasă/ Дівчинка і Черепаха”, traducere în ucraineană de Tudor Andrieș, „Fetița și Vulpea Argintie/ Menina e a Raposa Prateada”, versiune în limba portugheză de Anca Milu Vaidesegan, revăzută de Maria João Coutinho, Editura Mușatinii, Suceava, 2011; „Poveste cu zăpezi trecătoare și ghiocei nemuritori”, Editura Mușatinii, Suceava, 2012, „Poveste cu zăpezi trecătoare și ghiocei nemuritori/Conte aux neiges ephemeres et aux perce-neige imortels”, traducere în franceză de Gina Puică și Michel Baury, Editura Mușatinii, Mușatinii, Suceava, 2017; „Mierlă neagră pe zăpada albă. Povești ținându-se de mână cu surorile lor”, Editura Mușatinii, Suceava, 2020.

Proză de călătorie:

„Rodos, ultima vară” (2011), „Cititoarea, călătoarea” (2014), „Privește și încearcă să vezi” (2019), „Hänsel și Gretel în Pădurea Luminoasă”, „Neaua ninge la Betleem” (2020), „În Castelul Vrăjitorului” (2023), toate apărute la Editura Mușatinii Suceava.

Volume de publicistică:

„Maestrul Ion Irimescu. Muntele la apus”, Editura Mușatinii, Suceava, 2010; „O casă a altei vremi”, Editura Mușatinii, Suceava, 2013; „Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți” (împreună cu Maria Toacă), Editura Mușatinii, Suceava, 2014; „Grădinile mănăstirii” (împreună cu Dany-Madlen Zărnescu), Editura Mușatinii, Suceava, 2015 și 2022; „Țara de Sus, de mai sus”, vol. I, Cartea, vol. II, Arta, Editura Mușatinii, Suceava, 2015 și 2016; „Dulce-amar de Bucovina” (împreună cu Maria Toacă), Editura Mușatinii, Suceava, 2018.

Traduceri:

Susanna Tamaro, „Mergi unde te poartă inima”, Editura Univers, București, 1998, și Editura Litera, București, 2018; Susanna Tamaro, „Pe o singură voce”, Editura Litera, 2019.

În colaborare: Șase volume din Integrala Agatha Christie a Casei de Editură Excelsior – MultiPress București:„Hickory Dickory Dock” (1995), „Împușcături la Stonygates” (1995), „Doamna McGinty a murit”, „Locul întâlnirii: Bagdad”, „Misterul crimei fără cadavru” și „Cele două adevăruri”;  Massimo Montanari, „Foametea și abundența. O istorie a alimentației în Europa”, Editura Polirom, Iași, 2003; Claudio Moreschini și Enrico Norelli, „Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine”, vol. II, Tomul I – „De la Conciliul de la Niceea la începuturile Evului Mediu”, Editura Polirom, Iași, 2004 și 2013; Claudio Moreschini, „Istoria filosofiei patristice”, Editura Polirom, Iași, 2009; Susanna Tamaro, „Ascultă glasul meu”, Editura Litera, București, 2018.

Prezențe:

Doina Cernica este prezentă în  volumele ,,Cultură modernă și «Tradiție de cultură». Încercare de analiză integrativă în filosofia culturii” de Alexandru Boboc, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2008, ,,Cea mai curată lacrimă a noastră. Interviuri, tablete și articole” de Grigore Crigan, Editura Misto, Cernăuți, 2009, în antologiile laureaților Premiilor Eminescu Teiul de Aur și Teiul de Argint, 2002-2011 și 2012-2016, antologii aniversare realizate de Elena Condrei, Editura Geea, Botoșani, 2011, și, respectiv, 2016, ,,Scriitori laureați ai Premiului Eminescu”, antologie realizată de Elena Condrei, Editura Geea, Botoșani, 2012; în ,,Sol omnibus lucet”, Editura Lidana, Suceava, 2012, antologie realizată, sub egida Societății Scriitorilor Bucovineni, de Ștefan Aleandru Băișanu, Carmen Veronica Steiciuc și Alis Niculică, în antologia ,,Prix littéraires /Premios literarios Naji Naaman’s /Literary prizes 2013”, FCG Fondation Naji Naaman pour la culture gratuite;  ,,Sub semnul lui Bacovia * Antologie pentru «mâine și mai mâine»” (ediție îngrijită de Calistrat Costin), Editura Artbook, Bacău, 2015 (sub egida Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bacău)  ș.a.

De asemenea, Doina Cernica semnează scurte aprecieri critice pe coperta a IV-a a cărților lui Rui Zink, ,,O anibaleitor, Teorema, Lisboa, 2010, și Radu Mareș, ,,A fi în Bucovina”, Charmides, Bistrița, 2016

Premii:

Distinsă cu premii pentru proză ale Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România (2014, 2019), cu Premiul Eminescu ,,Teiul de Aur” pentru Literatură al Editurii Geea Botoșani (2010), iar pentru poveștile sale pentru copii, cu Trofeul Tolkien (2009),  cu Premiul I (2011) ale Centrului European pentru Promovarea Artelor și Literaturii (CEPAL) din Thionville - Franța, cu Diplome ale Salonului Internațional al Literaturii pentru Copii din Chișinău - Moldova (2004 și 2007), cu premii ale Societății Scriitorilor Bucovineni și ale Fundației Culturale a Bucovinei, Doina Cernica a primit și numeroase premii pentru publicistică, între care Premiul revistei ,,Ateneu” (2011), Premiul Uniunii Ziariștilor Profesioniști, pentru volumul ,,Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți”, realizat împreună cu Maria Toacă, în 2015, an în care acest volum a fost încununat și cu Marele Premiu ,,Bucovina” al Societății Scriitorilor Bucovineni. „Mierlă neagră pe zăpada alba. Povești ținându-se de mână cu surorile lor” a fost declarată în anul 2021 „Cartea Lunii Iunie” de către  Institutul „Bukovina” al Universității din Augsburg, Germania.  De asemenea, în anul 2011 i-a fost decernat Marele Premiu al orașului Terville - Franța, ,,pentru calitatea scrisului său și talentul său de povestitoare”.

Distincții:

Ordinul Ziariștilor clasa I  (2001)

Titlul de Cetățean de Onoare al comunei Vama (2012)

Înscrierea în Cartea de Onoare a Valorilor Bucovinene (2016)

         Ordinul Eparhial Crucea Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (2022)


Referințe critice:

Mircea A. Diaconu, ,,O carte rară”, în ,,Crai nou”, Suceava, nr. 1910, sâmbătă, 21 iunie 1997, p. 3;

Mariana Ploae-Hanganu, „Jocul symbolic și metafora fanteziei”, în „Luceafărul”, nr. 19, miercuri, 19 mai 2004, p. 21

Adrian Jicu, ,,O poveste de... poveste”, în ,,Ateneu”, nr. 6 (454), iunie 2007, p. 5;

Maria Toacă, „Cu flori de mac pe verticală”, în „Zorile Bucovinei”, Cernăuți, nr. 9 (13848), vineri, 30 ianuarie 2009, p. 2

Valentin Ciucă, „Nevoia de Irimescu”, în „Ateneu”, nr. 9 (493), Septembrie 2010;

Alex. Ștefănescu, „Doina Cernica. Maestrul Ion Irimescu. Muntele la Apus”, în „Contemporanul. Ideea europeană”, Nr. 5 (710), Mai 2011, p. 5;

Marius Manta, „Doina Cernica Cititoarea, călătoarea” în „Ateneu”, nr. 10 (542), octombrie 2014, p. 5;

Liviu Papuc, „Corespondențe românești: Suceava-Cernăuți” în „Convorbiri literare”, nr. 10 (238), octombrie 2015, p.;

Ștefan Hostiuc, „Actualitatea bucovineană în culori dulci-amare” în „Mesager bucovinean”, nr. 4 (48), 2015, p. 26-30;

Adrian Dinu Rachieru, „Emisferele de Bucovina” în „Bucovina literară”, nr. 5-6 (303-304), mai-iunie 2016, p.66-68;

Mihai Morăraș, „Sub cerul limbii române” în „Literatura și Arta”, Chișinău, nr. 50 (3823) din 13 decembrie 2018;

Mihaela Grădinariu, „În căutarea miracolului” în „Cronica veche”, nr. 2 (97), februarie 2019;

Carmen Mihalache, „Visuri ajunse la destinație în poveștile de călătorie ale Doinei Cernica” în „Ateneu”, martie 2019, p. 6;

Valeria Manta Tăicuțu, „Povești de pe tărâmul catalan” în „Cafeneaua literară” 1(215) pe 2021, p. 9;

         Valeria Manta Tăicuțu „Mierlă neagră pe zăpada alba” în Ex-Ponto, Constanța, nr. 1-2 (68-69), ianuarie-martie 2021;    

Florentin Popescu, „Călătorii, popasuri, conotații culturale și sentimentale” în „Caligraf”, Alexandria, nr. 226, martie 2021, p. 9;


În volume:

Muguraș Constantinescu, ,,Contes d’enfants pour adultes” în vol. ,,Devenir adulte et rester enfant? Relire les productions pour la jeunesse” Sous la direction de Isabelle Cani, Nelly Chabrol, Gagne et Catherine d’Humieres, Université Blaise-Pascal, Presses Universitaires Blaise-Pascal [Clermont Ferrand, France], 2008, p. 335-345;

Liviu Papuc, „Fundația Culturală «Leca Morariu» la aniversară” în vol. „Texte și contratexte literare”, Tipo Moldova, Iași, 2014, p. 455-457;

Constantin Călin, „Doina Cernica” în vol. „Cărțile din ziar, II, Pagini de critică literară”, Editura Babel, Bacău, 2015, p. 277-278;

Marius Manta, „Pseudo-cronica unui dublu eveniment sau Ospățul din grădina mănăstirii” în vol. „Cronofiabile”, Editura Studion, Bacău, 2020, p. 47-51;

Timotei Aioanei Prahoveanul, „Doina Cernica – Lumina dintr-un chivot de slove” în vol. „Izvoarele amintirilor prin dumbrăvile minunate”, Editura Crimca, Suceava, 2022, p.793-807.

În dicționare:

Iuliu Rațiu, „Mic dicționar bibliographic de literatură română contemporană pentru copii și adolescenți” din ,,O istorie a literaturii pentru copii și adolescenți”, Editura Prut Internațional, Chișinău, 2006, p. 307;

Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, „1500 de scriitori români clasici și contemporani. Un dicționar biobibliografic esențial”, Editura Porțile Orientului, Iași, 2010, p. 104.

Ioan Holban (coordonator), „Un dicționar al scriitorilor români contemporani” (vol. V, p. 123-132), Editura Tipo Moldova, Iași, 2016.

Emil Satco, Alis Niculică, „Enciclopedia Bucovinei”, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2018, vol.I, p. 421-422.

Câteva aprecieri:

,,Premii și alte distincții, obținute în timp, ratifică meritele unei publiciste valoroase, autoare de comentarii și reflecții remarcabile, în notă umanistă. Dar în prim plan se situează autoarea de povestiri pentru copii, afirmată cu Vulpea Argintie (1995) și cu Poveștile Fetiței (1997). Se relevă în aceste apariții o prozatoare talentată, excelentă cunoscătoare a psihologiei infantile, în măsură să puncteze sugestiv reacțiile primei vârste, etapă în care  limitele dintre real și imaginar sunt lunecoase. Nu puțini au fost tentați să exploreze acest tărâm al «fericirii fără minte» (cum îl numise Șt. O. Iosif); în fruntea celor care au reușit stă o ieșeancă, Otilia Cazimir. I se alătură vădit doamna Doina Cernica, fină iscoditoare în lumea necuvântătoarelor, a făpturilor pe care ea le face să vorbească, să cultive aventura cunoașterii și mai ales să le îndemne la bunătate” (Constantin Ciopraga); ,,…sunt cu totul fermecat de noua carte pentru copii – dacă pentru copii este o carte despre prietenie, moarte, eternitate și tristețe – pe care o publică Doina Cernica în cea mai bună tradiție saint- éxupériană” (Mircea A. Diaconu); ,,Înzestrarea Doinei Cernica pentru acest gen e întru totul remarcabilă, căci pe lângă cultura literară, ea are, lucru rarisim, o adevărată cultură sufletească” (Constantin Călin); ,,… am căutat mereu scrierile ei și am remarcat, într-un amar de vreme, o sensibilitate sufletească mai rar întâlnită, aș zice atipică pentru lumea în care trăim” (Arhim. Timotei Aioanei); ,,Paginile scrise de Doina Cernica au parfum, suplețe, claritate și o covârșitoare notă de lirism” (Valeria Manta Tăicuțu). ,,Rememorările ei sunt calde, vibrante, sugestive, pline de poezie, având un farmec aparte, cuceritor. Autoarea scrie pagini «îndrăgostite», prinzându-și cititorul în mreje prin talentul de povestitoare” (Carmen Mihalache); ,,În extremitatea nordică a țării, la Suceava, trăiește și scrie Doina Cernica, o scriitoare talentată deghizată de o viață întreagă în ziaristă (…) Este foarte încurajator să știi că există, fie și în îndepărtata (de București) Suceava, oameni ca Doina Cernica. Ca să fii remarcat și prețuit de ea, merită să te străduiești să realizezi o operă” (Alex. Ștefănescu); ,,Cât despre Doina Cernica (născută la Vama), trebuie să spunem că prezența ei în peisajul cultural bucovinean este o binecuvântare” (Adrian Dinu Rachieru).