Doina Aldea-Teodorovici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Doina Aldea Teodorovici)
Pentru alte persoane cu numele respectiv, vedeți Teodorovici.
Doina Aldea-Teodorovici

Doina și Ion Aldea-Teodorovici
Date personale
Născută15 noiembrie 1958(1958-11-15)
Chișinău, RSS Moldovenească
Decedată (33 de ani)
București, România
ÎnmormântatăCimitirul Central din Chișinău Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiAccident rutier
PărințiEugenia și Gheorghe Marin
Căsătorită cuIon Aldea-Teodorovici
CopiiCristofor Aldea-Teodorovici
Cetățenie România
 Republica Moldova Modificați la Wikidata
ReligieCreștină ortodoxă
OcupațieCântăreață, traducătoare, dansatoare,
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Descoperirea cadavruluiora 2:30, UTC+2
Alma materUniversitatea de Stat din Moldova
Ani de activitate1981–1992
OrganizațieUniversitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău  Modificați la Wikidata
Lucrări remarcabileMaluri de Prut, Suveranitate, Eminescu, Trei Culori
Cunoscută pentruMișcarea de eliberare națională
Mișcarea de reunificare a României cu Republica Moldova
PremiiArtistă Emerită a Republicii Moldova
Ordinul Republicii - decorată Post Mortem, 1993
Prezență online
Timbru poștal cu Doina și Ion Aldea-Teodorovici

Doina Aldea-Teodorovici (n. , Chișinău, RSS Moldovenească, URSS – d. , Coșereni, Ialomița, România) a fost o cântăreață din Republica Moldova. A fost căsătorită cu Ion Aldea-Teodorovici, cu care a format un duet, începând din 1981.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Doina Marin s-a născut pe 15 noiembrie 1958, în orașul Chișinău, în familia intelectualilor Eugenia și Gheorghe Marin. Tatăl său a fost scriitor și jurnalist, iar mama – profesoară de limbă și literatură română, director adjunct la școala nr.1 din Chișinău (azi Liceul Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi”). Talentul artistic al Doinei s-a manifestat încă din copilărie. Astfel, începând cu vârsta de 6 ani și până în clasa a 8-a, Doina participă la dublarea filmelor în română la Studioul "Moldova-Film". Concomitent studiază muzica în particular. De la vârsta de 14 ani ani activează în ansamblul "Moldoveneasca" cu care întreprinde turnee în toate republicile unionale, dar și în Mongolia, Algeria, Germania, Cipru, la festivalul tineretului din Cuba. În 1975 a absolvit școala nr.1 româno-franceză din Chișinău și tot în acest an, împreună cu Iuri Nikolaev, a fost moderatoare la emisiunea „Șire krug”. În 1979 absolvește Universitatea de Stat din Chișinău, Facultatea de Filologie, specialitatea limba și literatura română.[1] Din 1979 până în 1988 a lucrat în calitate de profesoară de literatură universală la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.

În anul 1981 se căsătorește cu Ion Aldea-Teodorovici. La 5 august 1982 se naște fiul lor, Cristofor Aldea-Teodorovici.

Din 1982, Doina își descoperă o altă latură a talentului său, cea de interpretă de estradă. Din acest an, ea este nedespărțită atât în viață, cât și pe scenă, de compozitorul și interpretul Ion Aldea-Teodorovici.

În anul 1985 participă, ca parte a programului cultural, la școala pentru tinerii savanți, care a avut loc la Vadul lui Vodă alături de poetul Grigore Vieru[2]

În 1988 a fost profesoară de literatură universală la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. A fost solistă a formației „DIATE”. În 1989-1990, împreună cu Ion au susținut spectacole în toate orașele și prin satele Moldovei, dar în România: la București, Cluj-Napoca, Brașov, Suceava, Iași, Botoșani, Focșani, Bârlad ș.a.

În anul 1991, împreună cu soțul său, câștigă premiul presei la Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia – 91”. În 1992 a fost protagonista filmului „Dragostea ce mișcă sori și stele” și în același an, împreună cu Ion este diplomată la Festivalul „Cerbul de aur” de la Brașov.

Participând la toate evenimentele ce au marcat procesul de renaștere națională a poporului, lansând cântece de un profund patriotism, cum sunt "Suveranitate", "Sfântă ni-i casa", "Mănăstirea Căpriana" și altele, cântăreața Doina Aldea-Teodorovici devenise un simbol al Moldovei. În mai 1992, împreună cu Ion și poeții Grigore Vieru, Adrian Păunescu și Andrei Păunescu, a cântat în fața luptătorilor din războiul de pe Nistru, iar mai târziu, pe parcursul anului 1992, i s-a conferit titlu de Artistă Emerită a Republicii Moldova. În noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, Doina și Ion au murit într-un accident tragic.

În 1993, Doinei Aldea-Teodorovici i se acordă Ordinul Republicii, post-mortem.

Decesul[modificare | modificare sursă]

Locul de la intrarea în Coșereni (jud. Ialomița) unde a avut loc tragicul accident

Doina Aldea-Teodorovici a decedat împreună cu soțul său, în urma unui accident rutier de pe șoseaua DN2 în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992. Era însărcinată și aștepta o fetiță.

Accidentul a avut loc la orele 02:15 cu o mașină de marca Opel 0905 MBC, condusă de cetățeanul ucrainean Alexandr Ceakaunov, în vârstă de 33 de ani. Atât șoferul, cât și cel de-al patrulea pasager, care se afla în față, Vasilii Koudalb, 38 de ani, au scăpat cu viață. Potrivit presei românești, din mașină au fost extrase cu mare greutate trei corpuri însângerate. Două automobile i-au transportat pe Vasilii Koudalb și Alexandr Chakaunov la Spitalul din Urziceni. La 02:30 o autosanitară a preluat-o pe Doina Aldea-Teodorovici, aflată în comă. Salvarea s-a îndreptat cu toată viteza spre București. Pe drum, Doina și-a recăpătat un moment cunoștința. A strigat de câteva ori "Au, mă doare tot corpul", apoi a decedat. Corpul neînsuflețit a lui Ion Aldea-Teodorovici, a fost recuperat cu mare greutate. A fost nevoie ca poliția să taie cu flacăra autogenă automobilul distrus, reușind să elibereze trupul abia la ora 7:00.

Ion și Doina Aldea-Teodorovici au lăsat în urmă un copil orfan de numai 10 ani, Cristofor, care a continuat activitatea muzicală a părinților.

Discografie[modificare | modificare sursă]

Albumul „Clopotul Învierii”
  • Maluri de Prut
  • Suveranitate
  • Eminescu,
  • Trei Culori
  • Bucurați-vă prieteni
  • Iartă-mă
  • Limba română
  • Pentru ea (Lacrima limbii noastre)
  • Sărut femeie mâna ta (Sfântă ni-i casa)
  • Reaprindeți candela...
  • Focul din vatră
  • Imensitate
  • Clopotul Învierii
  • Răsai
  • Două lacrimi gemene
  • Indiferența
  • Tu cauți o inimă simplă
  • Un nume pe zapadă
  • Floare dulce de tei
  • O serenadă
Albumul ”Două vieți și o dragoste”
  • Balada familială
  • Fuga
  • Don Juan
  • Copilul din leagăn
  • La restaurant
  • Bucurați-vă
  • Comment ca va
  • Nu te-ai priceput
  • Carnaval
  • Pace lumii
  • Ia-mă cu tine
  • Hai, hai
  • Spuneți-mi vă rog
  • Ninge
  • Ce farmece
  • Vârsta dragostei
  • Un telefon
  • Spectatorii
  • O umbrelă

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Biografie - Doina Aldea-Teodorovici”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Alex Gaina, Să ne amintim de Ion și Doina, Tineretul Moldovei, 28 octormbrie, 1995 [1]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Două vieți în unison: In memoriam Ion și Doina Aldea-Teodorovici : Biobibliografie Arhivat în , la Wayback Machine. / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; alcăt.: Cezara Neagu, Lilia Balan ; dir. gen. : Alexe Rău. – Chișinău : BNRM, 2012. – 124 p. : il. – (Colecția „Compozitorii Moldovei”). 50 ex. ISBN 978-9975-4368-2-3.
  • Boris Parii. Ion și Doina. Doina și Ion. Album. Ch., FC "Basarabia", 1993
  • Alex Găină, Să ne amintim de Ion și Doina, Tineretul Moldovei, 29 septembrie 1995
  • Serafim Buzilă. Interpreți din Moldova. Enciclopedie. Ch., Ed. Arc, Museum 1996; Reeditare 1999.
  • Iurie Colesnic (Editor). Chișinău. Enciclopedie. 1997.
  • * Boris Druță. Un jazz pentru mileniul 3, Chișinău, 1999; Sarcofagul, 2000
  • Silvia Bogdănaș. Ion și Doina vor fi eternizați în bronz. Flux. Cotidian Național. 1998, 29 iulie
  • Eugenia Marin, Ion și Doina. Flux. 1998, 30 Oct.
  • Tudor Țopa. Localitățile Moldovei. Enciclopedie. vol. 3. Chișinău
  • Petru Soltan. Calendar Național. Biblioteca Națională a Republicii Moldova. 2008
  • Valerian Ciobanu-Vieru. Popas la Valea Adîncă. Chișinău. Pontos, 2005
  • Valerian Ciobanu-Vieru. Să zbori din nou//Din lutul iubirii. Chișinău. Pontos. 2007, p. 15
  • Gheorghe Ion Marin. Misiuni și destine, Chișinău. Pontos. 2008
  • Dicționar enciclopedic de nume proprii. Ed. Cartier,București-Chișinău, 2004
  • Ecaterina Taralunga,Enciclopedia identității românești, București, Editura Litera,2011

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Doina Aldea Teodorovici