Doamna Despina
| Doamna Despina | |
 Milița Despina în tabloul votiv de la Mănăstirea Curtea de Argeș | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1487  |
| Decedată | (67 de ani) Sibiu, Regatul Ungariei Răsăritene |
| Cauza decesului | cauze naturale (pestă) |
| Părinți | Jovan Branković[*] |
| Căsătorită cu | Neagoe Basarab |
| Copii | Teodosie Angelina of Wallachia[*] Ruxandra Basarab |
| Ocupație | politiciană |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | principesă |
Modifică date / text  | |
Doamna Milița Despina sau Despina Elena (n. 1487 – d. , Sibiu, Regatul Ungariei Răsăritene) a fost soția lui Neagoe Basarab. Provenea dintr-un neam înalt de despoți sârbi, fiind fata lui Ioan Brancovici al Serbiei (n.1465 - d. 10 decembrie 1502). Unchiul său era Mitropolitul Maxim (născut Gheorghe Brancovici).[1]
A fost canonizată ca sfântă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa din 1 iulie 2025, cu titulatura „Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș” și prăznuirea în ziua de 26 septembrie.[2]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Despina s-a căsătorit în anul 1505 cu Neagoe Basarab și au avut șase copii (Theodosie, Stana, Petru, Ioan, Ruxandra, Anghelina), însă doi fii și o fiică au murit la o vârstă fragedă.[3]
După moartea lui Neagoe Basarab, în 1521, fiul lor Theodosie (n.1505, d.1521) a fost înscăunat ca domn al Țării Românești, însă a fost alungat de Radu de la Afumați și a murit la Constantinopol. Doamna Despina s-a refugiat în Ardeal împreună cu fiicele sale Stana și Ruxanda, trăind la Sibiu o viață liniștită, sub ocrotirea vărului său, Regele Ungariei. La 21 ianuarie 1526, Ruxanda s-a căsătorit cu Radu de la Afumați, domnul Țării Românești. Peste puțin timp, în același an, Stana s-a măritat cu Ștefaniță Vodă, domn al Moldovei. După moartea lui Ștefăniță (14 ianuarie 1527), Stana revine la Sibiu lângă mama sa și se călugărește luând numele Sofronia.[4] În 1529, după moartea soțului ei Radu, Ruxandra revine și ea la Sibiu, unde râmâne până în 1541, când se căsătorește cu Radu Paisie. După o scurtă perioadă petrecută la București, unde nu a mai găsit nimic din splendorile de altă dată, Doamna Despina se călugărește în 1545 sub numele de Platonida, întorcându-se la Sibiu unde petrece restul vieții sale.[5]
Doamna Despina a fost un protector al artelor, ajutând material la construirea Mănăstirii Krusedol. Împreună cu soțul său, a ctitorit Mănăstirea Curtea de Argeș, participând la târnosirea acesteia la 15 august 1517.[6] În anul 1520 Neagoe Basarab și soția sa au început construcția Schitului Ostrov din Călimănești, aceasta fiind terminată în 1522, după moartea domnului. A murit, răpusă de ciumă, la Sibiu, la 30 ianuarie 1554.[7]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Iorga, Nicolae (). Femeile în viața neamului nostru: chipuri, datine, fapte, mărturii. Tipografia „Neamul Românesc”. pp. 18–21.
- ^ Cristina Stancu (), „16 femei cu viață sfântă vor fi canonizate de BOR. Soțiile lui Constantin Brâncoveanu și Neagoe Basarab, în lista Sfântului Sinod”, Adevărul, accesat în
- ^ „Despina Milița, soția lui Neagoe Basarab, întruparea unui mit medieval - femeia secol XXI”. Sites.google.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Doamne Și Domnițe Ale Românilor: Viii. Doamna Despina Milița, Soția Lui Neagoe Basarab - Rețeaua Literară”. Reteaualiterara.ning.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Despina Doamna, o viață cu puțină fericire și multe lacrimi”. Ziarullumina.ro. Accesat în .
- ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 177.
- ^ 28 martie 2014 (). „George Marcu, Rodica Ilinca Enciclopedia personalităților feminine din România | Antoaneta Moga”. Wife.mihaimoga.com. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Iorga, Nicolae (), Femeile în viața neamului nostru: chipuri, datine, fapte, mărturii, Vălenii-de-Munte: Tipografia „Neamul Românesc”
- Marcu, George; Ilinca, Rodica (), Enciclopedia personalităților feminine din România, București: Editura Meronia, ISBN 978-973-783-977-0
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Despina Doamna, o viață cu puțină fericire și multe lacrimi Arhivat în , la Wayback Machine., 16 iunie 2012, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina
- Doamna Despina Milița - enciclopediaromaniei.ro