Doamna Despina
| Doamna Despina | |
 Milița Despina în tabloul votiv de la Mănăstirea Curtea de Argeș | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1487  |
| Decedată | (67 de ani) Sibiu, Regatul Ungariei Răsăritene |
| Cauza decesului | pestă |
| Părinți | Jovan Branković[*] |
| Căsătorită cu | Neagoe Basarab |
| Copii | Teodosie Angelina of Wallachia[*] Ruxandra Basarab |
| Ocupație | politiciană |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | prințesă |
Modifică date / text  | |
Doamna Milița Despina sau Despina Elena (n. 1487 – d. , Sibiu, Regatul Ungariei Răsăritene) a fost soția lui Neagoe Basarab. Provenea dintr-un neam înalt de despoți sârbi, fiind fata lui Ioan Brancovici al Serbiei (n.1465 - d. 10 decembrie 1502). Unchiul său era Mitropolitul Maxim (născut Gheorghe Brancovici).
Despina s-a căsătorit în anul 1505 cu Neagoe Basarab și au avut șase copii (Theodosie, Stana, Petru, Ioan, Ruxandra, Anghelina), însă doi fii și o fiică au murit la o vârstă fragedă.[1]
După moartea lui Neagoe Basarab, în 1521, fiul lor Theodosie (n.1505, d.1521) a fost înscăunat ca domn al Țării Românești, însă a fost alungat de Radu de la Afumați și a murit la Constantinopol. Doamna Despina s-a refugiat în Ardeal împreună cu fiicele sale Stana și Ruxanda, trăind la Sibiu o viață liniștită, sub ocrotirea vărului său, Regele Ungariei. La 21 ianuarie 1526, Ruxanda s-a căsătorit cu Radu de la Afumați, domnul Țării Românești. Peste puțin timp, în același an, Stana s-a măritat cu Ștefaniță Vodă, domn al Moldovei. După moartea lui Ștefăniță (14 ianuarie 1527), Stana revine la Sibiu lângă mama sa și se călugărește luând numele Sofronia.[2] În 1529, după moartea soțului ei Radu, Ruxandra revine și ea la Sibiu, unde râmâne până în 1541, când se căsătorește cu Radu Paisie. După o scurtă perioadă petrecută la București, unde nu a mai găsit nimic din splendorile de altă dată, Doamna Despina se călugărește în 1545 sub numele de Platonida, întorcându-se la Sibiu unde petrece restul vieții sale.[3]
Doamna Despina a fost un protector al artelor, ajutând material la construirea Mănăstirii Krusedol. Împreună cu soțul său, a ctitorit Mănăstirea Curtea de Argeș, participând la târnosirea acesteia la 15 august 1517. În anul 1520 Neagoe Basarab și soția sa au început construcția Schitului Ostrov din Călimănești, aceasta fiind terminată în 1522, după moartea domnului. A murit, răpusă de ciumă, la Sibiu, la 30 ianuarie 1554.[4]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „Despina Milița, soția lui Neagoe Basarab, întruparea unui mit medieval - femeia secol XXI”. Sites.google.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Doamne Și Domnițe Ale Românilor: Viii. Doamna Despina Milița, Soția Lui Neagoe Basarab - Rețeaua Literară”. Reteaualiterara.ning.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Despina Doamna, o viață cu puțină fericire și multe lacrimi”. Ziarullumina.ro. Accesat în .
- ^ 28 martie 2014 (). „George Marcu, Rodica Ilinca Enciclopedia personalităților feminine din România | Antoaneta Moga”. Wife.mihaimoga.com. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Despina Doamna, o viață cu puțină fericire și multe lacrimi Arhivat în , la Wayback Machine., 16 iunie 2012, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina
- Doamna Despina Milița - enciclopediaromaniei.ro