Dmîtro Lazutkin
| Dmîtro Lazutkin | |
 Dmîtro Lazutkin () | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (47 de ani)  Kiev, URSS |
| Cetățenie |  Ucraina |
| Ocupație | poet scriitor jurnalist producător de televiziune prezentator[*] |
| Limbi vorbite | limba rusă[1] limba ucraineană[1] |
| Activitate | |
| Alma mater | Institutul Politehnic „Igor Sikorski” din Kiev[*] |
| Premii | Russkaia premia[*] Teletriumf[*] Premiul Național „Taras Șevcenko”[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Dmîtro Lazutkin (în ucraineană Дмиtro Лазуткін; n. , Kiev, URSS) este un poet ucrainean, reporter sportiv și moderator de talk-show, laureat al Premiului Taras Șevcenko (2024)[2][3]. Este maior în Armata Ucraineană[4] și purtător de cuvânt al Ministerului Apărării al Ucrainei (din 2024)[5].
Biografie
[modificare | modificare sursă]După finalizarea studiilor de inginerie la Universitatea Politehnică din Kiev, a lucrat inițial ca inginer metalurg și instructor de karate, studiind în paralel jurnalismul la Universitatea Internațională din Kiev. În scurt timp a făcut tranziția către televiziune ca corespondent și reporter sportiv. Propriile realizări în sport l-au făcut potrivit pentru acest rol, fiind comentator la Jocurile Olimpice de vară de la Beijing din 2008, urmate de cele din Vancouver (2010) și Londra (2012), precum și la Jocurile Europene de la Baku din 2015. De asemenea, oferă comentarii pentru două canale de televiziune ucrainene, acoperind în principal sporturile de contact, în special boxul. În plus, a găzduit un talk-show numit „The Men's Club”. Lazutkin a practicat diverse arte marțiale, inclusiv karate și kickboxing, la un nivel aproape profesional, câștigând mai multe premii la fiecare. Încă mai participă ocazional în meciuri de box[3].
La începutul anului 2023, s-a alăturat Brigăzii 47 Separate Mecanizate „Magura” și a condus departamentul de relații publice al acesteia. În februarie 2024, a fost repartizat Brigăzii 59 Separate de Infanterie Motorizată, iar apoi a devenit purtător de cuvânt al Ministerului Apărării al Ucrainei[5].
Poezie
[modificare | modificare sursă]
Ca poet ucrainean, Lazutkin a devenit cunoscut în Ucraina la începutul anilor 2000. Bursele l-au motivat să publice primele sale volume de poezie între 2006 și 2008, urmate de alte câteva volume începând cu 2012. Afinitatea sa pentru sport l-a determinat curând pe Lazutkin să descopere poezia slam ca pe un mediu care i se potrivește cel mai bine. Limbajul direct, clar și ritmul rapid, tipice acestui gen, se reflectă în întreaga operă poetică a lui Lazutkin. Poemul său „Requiem” a devenit baza oratoriului „God With Us” (în română Dumnezeu cu noi) (2014) al regizorului ucrainean Serhii Proskurnia, un omagiu adus „Sutei Cerești”. Înainte de aceasta, Lazutkin scrisese deja versuri pentru diverse grupuri muzicale ucrainene[3].
Premii și burse
[modificare | modificare sursă]- Premiul Bohdan-Ihor Antonîci „Prîvitannea jîttea” (2000)
- Premiul Smoloskîp (2002)
- Câștigător al concursului „Hranoslov” pentru cele mai bune lucrări ale tinerilor scriitori ucraineni (2002)
- Bursier al programului polonez „Gaude Polonia” (2004)
- Olimpul Literar (2006)
- Kultrevanș
- Laureat al „Russkaia premia”
- Câștigător al primului campionat deschis de „Overslam” (Slam literar) (Harkiv 2007)
- Spivdrujnist debyutov Tadjikistan (2008)
- Premiul Național Taras Șevcenko (2024)
Premii sportive
[modificare | modificare sursă]- Medaliat cu bronz la kickboxing și kick-jitsu
- Campion al Ucrainei la luptă căzăcească
- Centura neagră în Kempo Karate
Publicații
[modificare | modificare sursă]- Дахи (în română Acoperișuri). Kiev 2003
- Солодощі для плазунів (în română Dulciuri pentru târâtoare). Kiev 2006
- Набиті травою священні корови (în română Vaci sfinte îmbuibate cu iarbă). Kiev 2006
- Паприка грез (în română Visuri de paprika). Moscova 2006
- Бензин (în română Benzină). Kiev 2008
- Добрі пісні про поганих дівчат (în română Cântece bune despre fete rele). Camenița 2012
- Колядки і вальси (în română Colinde și valsuri). Ternopil 2014
- Червона книга (în română Cartea roșie). Cernăuți (Meridian Chernivtsi) 2015
- Закладка (în română Semn de carte). Liov 2022
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 „Dmîtro Lazutkin”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ „Die Preisträger des Schewtschenko-Preises 2024 stehen fest (Câștigătorii Premiului Șevcenko 2024 au fost stabiliți)” (în germană). Ukraine-Nachrichten. . Accesat în .
- 1 2 3 „Dmîtro Lazutkin” (în engleză). Poetry International. Accesat în .
- ↑ „Dmîtro Lazutkin” (în engleză). Mystetskyi Arsenal. Accesat în .
- 1 2 Krychovska, Nika (). „Story #148. „Life Gains New Value When at War": Reflections of Ukrainian Poet and Soldier Dmytro Lazutkin (Povestea nr. 148. „Viața capătă o nouă valoare în timp de război": Reflecțiile poetului și soldatului ucrainean Dmîtro Lazutkin)” (în engleză). UkraineWorld. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Dmîtro Lazutkin la Wikimedia Commons- Батащук, І. М. „Dmîtro Lazutkin” (în ucraineană). Енциклопедія Сучасної України. Accesat în .
- Krychovska, Nika (). „Story #148. „Life Gains New Value When at War": Reflections of Ukrainian Poet and Soldier Dmytro Lazutkin (Povestea nr. 148. „Viața capătă o nouă valoare în timp de război": Reflecțiile poetului și soldatului ucrainean Dmîtro Lazutkin)” (în engleză). UkraineWorld. Accesat în .
- Higgins, Andrew (). „Battle-Hardened Poets Fuel a Literary Revival in Ukraine (Poeți căliți în luptă alimentează o renaștere literară în Ucraina)” (în engleză). The New York Times. Accesat în .
