Sari la conținut

Districtul Benešov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Benešov
Okres Benešov
—  district  —

Map
Benešov (Cehia)
Poziția geografică în Cehia
Coordonate: 49°40′00″N 14°45′00″E ({{PAGENAME}}) / 49.66667°N 14.75°E49.66667; 14.75

Țară Cehia
Regiune Boemia Centrală

ReședințăBenešov

Suprafață
 - Total1.474,69 km²

Populație (2025)
 - Total103.908 locuitori

Fus orarCET

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Benešov
Poziția localității Benešov
Poziția localității Benešov

Districtul Benešov (în cehă okres Benešov) este un district din regiunea Boemia Centrală din Cehia. Reședința sa este orașul Benešov. Cea mai vizitată destinație turistică a districtului este Castelul Konopiště.[1]

Districtul Benešov este împărțit în trei districte administrative ale comunelor cu competență extinsă: Benešov, Vlašim și Votice.

Orașele sunt marcate cu caractere aldine, iar orașele comerciale cu caractere italice:

BenešovBernarticeBílkovice⁠(d)Blažejovice⁠(d)BorovniceBukovanyBystřiceČakovČechtice⁠(d)Čerčany⁠(d)Červený ÚjezdČeský Šternberk⁠(d)Chářovice⁠(d)ChlebyChlístovChlumChmelná⁠(d)Chocerady⁠(d)Choratice⁠(d)Chotýšany⁠(d)ChrášťanyCtibořČtyřkoly⁠(d)Děkanovice⁠(d)DivišovDolní Kralovice⁠(d)Drahňovice⁠(d)Dunice⁠(d)Heřmaničky⁠(d)HradištěHulice⁠(d)Hvězdonice⁠(d)JankovJavorníkJešetice⁠(d)Jinošice⁠(d)Kamberk⁠(d)Keblov⁠(d)KladrubyKondrac⁠(d)KozmiceKřečovice⁠(d)Krhanice⁠(d)Křivsoudov⁠(d)Krňany⁠(d)Kuňovice⁠(d)LešanyLibež⁠(d)Litichovice⁠(d)LoketLouňovice pod Blaníkem⁠(d)Lštění⁠(d)MaršoviceMezno⁠(d)MiličínMiřeticeMnichoviceMrač⁠(d)Načeradec⁠(d)Nespeky⁠(d)Netvořice⁠(d)Neustupov⁠(d)Neveklov⁠(d)OlbramoviceOstrovOstředek⁠(d)PavlovicePetroupim⁠(d)PopovicePoříčí nad Sázavou⁠(d)Postupice⁠(d)Pravonín⁠(d)Přestavlky u Čerčan⁠(d)Psáře⁠(d)PyšelyRabyně⁠(d)RadošoviceRatajeRatměřice⁠(d)Řehenice⁠(d)Řimovice⁠(d)SázavaŠetějovice⁠(d)Slověnice⁠(d)Smilkov⁠(d)Snět⁠(d)Soběhrdy⁠(d)Soutice⁠(d)Stranný⁠(d)Strojetice⁠(d)Střezimíř⁠(d)StruhařovStudený⁠(d)TehovTeplýšovice⁠(d)Tichonice⁠(d)Tisem⁠(d)TomiceTřebešiceTrhový Štěpánov⁠(d)Týnec nad Sázavou⁠(d)Václavice⁠(d)VelišVlašimVodslivy⁠(d)Vojkov⁠(d)Votice⁠(d)VracoviceVranovVrchotovy Janovice⁠(d)VšechlapyVysoký ÚjezdXaverov⁠(d)Zdislavice⁠(d)Zvěstov⁠(d)

Vlašim și ținutul înconjurător

Tipic districtului este peisajul accidentat și deluros. Teritoriul se întinde în trei mezoregiuni geomorfologice: Munții Benešov (nord), Munții Vlašim (sud) și Munții Křemešník (o parte mai mică în est). Cel mai înalt punct al districtului este dealul Mezivrata din Neustupov⁠(d), cu o altitudine de 713 metri (2.339 ft) deasupra nivelului mării, iar cel mai jos punct este lacul de acumulare Štěchovice din Krňany⁠(d), aflat la 220 metri (720 ft) deasupra nivelului mării.

Zona este bogată în cursuri de apă și iazuri. Cel mai important râu este Sázava, care formează granița de nord și nord-est a districtului înainte de a-l traversa prin nord-vest. Alte râuri importante care trec prin district sunt afluenții acestuia, Blanice și Želivka. Lacurile de acumulare Slapy⁠(d) și Štěchovice⁠(d), construite pe râul Vltava, formează limita de vest a districtului. Cea mai mare întindere de apă este lacul de acumulare Švihov⁠(d), construit pe râul Želivka. Este al patrulea lac de acumulare ca mărime din Cehia, cu o suprafață de 16.03 km2.[2][3]

Din suprafața totală a districtului de 1474,9 km2, suprafața agricol ocupă 903 km2, pădurile ocupă 414,5 km2, iar suprafața apei ocupă 33,6 km2. Pădurile acoperă 28,1% din suprafața totală districtului.

Blaník (lângă Louňovice pod Blaníkem⁠(d)) este singura arie protejată peisagistică din district, în zona înconjurătoare a muntelui⁠(d) cu același nume. Muntele Blaník este înconjurat de multe legende, dintre care unele probabil își au originea în vremurile celtice. O legendă despre cavaleri a apărut probabil în secolul al XV-lea printre oamenii de rând pe baza unui eveniment, când armata inamică a fost învinsă într-un mod miraculos la poalele de sud-est ale muntelui Blaník, lângă satul Býkovice. Legenda spune că o armată care se odihnește se află în interiorul muntelui și așteaptă ca națiunea cehă să ajungă în cel mai rău moment al istoriei sale. Comandantul acestei armate este sfântul ocrotitor al țării, Sfântul Venceslau.[4][5][6]

Populația istorică
AnulPop.±%
1869115.753—    
1880116.485+0.6%
1890115.439−0.9%
1900113.862−1.4%
1910112.366−1.3%
AnulPop.±%
1921110.248−1.9%
1930107.076−2.9%
195093.904−12.3%
196196.145+2.4%
197092.470−3.8%
AnulPop.±%
198094.126+1.8%
199191.619−2.7%
200190.625−1.1%
201195.459+5.3%
2021100.347+5.1%
Sursa: Censuses[7][8]

Cele mai populate comune

[modificare | modificare sursă]
Nume Populație Suprafață (km²)
Benešov 17.043 47
Vlašim 11.434 41
Týnec nad Sázavou 5.752 26
Votice 4.760 36
Bystřice 4.698 63
Sázava 3.867 20
Čerčany 3.133 6
Neveklov 2.764 54
Pyšely 2.301 13
Divišov 1.831 31

Cei mai mari angajatori cu sediul central în districtul Benešov și care au cel puțin 500 de angajați sunt:[9]

Entitate economică Adresă Numărul de angajați Activitate principală
Sellier & Bellot⁠(d)[10] Vlašim 1.500–1.999 Fabricarea muniției
Spitalul Benešov Benešov 1.000–1.499 Sănătate
Rabbit Trhový Štěpánov 500–999 Industria alimentară

Autostrada D1 de la Praga la Brno trece prin partea de nord și de est a districtului. Din acesta se separă drumul european E55, care traversează districtul și continuă ca autostrada D3 în sudul acestuia.[11][12]

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]
Mănăstirea Sázava

Cele mai importante monumente din district, protejate ca monumente culturale naționale, sunt următoarele:[13]

Cea mai bine păstrată așezare, singura protejată ca zonă de monumente, este Načeradec.[14]

Cea mai vizitată destinație turistică este Castelul Konopiště.[1]

  1. ^ a b „Návštěvnost památek 2023” (în cehă). Národní informační a poradenské středisko pro kulturu. Accesat în . 
  2. ^ „Vodní nádrž Švihov. Voda teče do Prahy tunelem dlouhým 51 kilometrů” (în cehă). Dvojka. . Accesat în . 
  3. ^ „Přehrada Švihov je největší vodárenskou nádrží u nás. Procházka po hrázi nabízí úžasný zážitek” (în cehă). Střední Čechy. . Accesat în . 
  4. ^ „CHKO - Blaník - AOPK ČR” (în cehă). Blaník. Accesat în . 
  5. ^ Martin Stejskal: Labyrintem míst klatých. Eminent, Praha 2011, str. 67 a 112.
  6. ^ BOK, Václav. Přehled německých dějin pro posluchače germanistiky. České Budějovice: Pedagogická fakulta Jihočeské univerzity v Českých Budějovivích, 1994. 200 s. ISBN 80-7040-089-7. Kapitola Německo za raného a vrcholného středověku, s. 32.
  7. ^ „Historický lexikon obcí České republiky 1869–2011” (în cehă). Czech Statistical Office. . 
  8. ^ „Population Census 2021: Population by sex”. Public Database. Czech Statistical Office. . 
  9. ^ „Registr ekonomických subjektů”. Business Register (în cehă). Czech Statistical Office. Accesat în . 
  10. ^ „Company – Sellier & Bellot”. www.sellier-bellot.cz. Accesat în . 
  11. ^ ČTK, Veronika Němcová (). „Řidičům se otevřel nový úsek dálnice D3 u Tábora”. iDNES.cz. Accesat în . 
  12. ^ Marek, Lukáš (). „Dálnice D3 má další tři kilometry u Budějovic. V říjnu přibude ještě pět”. iDNES.cz. Accesat în . 
  13. ^ „Výsledky vyhledávání: Národní kulturní památky, okres Benešov”. Ústřední seznam kulturních památek (în cehă). National Heritage Institute. Accesat în . 
  14. ^ „Výsledky vyhledávání: Památkové rezervace, Památkové zóny, okres Benešov”. Ústřední seznam kulturních památek (în cehă). National Heritage Institute. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]