Discuție:Fenomen

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Noumenul sau ceace numeste Kant 'lucrul in sine si prin sine' este neperceptibil si ne conceptibil-cognoscibil, atunci aceste atribute interdictive, negativante, apofatice, duc la contradictii. Daca lucrul in sine este neperceptibil-nereprezentabil si ne experimentabil, atunci fenomenul numit si 'lucrul in subiect si pentru subiect', este o inventie a mintii subiectului, concluzie ce ducae la idealismul metafizic de care Kant s-a aparat cu toata taria, spunand ca el este 'filozof transcedentalist', ca admite lumea autonoma, externa, independenta de subiect, dar o si interzice in totalitate subiectului. Daca simtul si mintea omului reflecta o modalitate-realitate, iar aceasta nu este efectul perceptiei 'realitatii in sine', ipotetic independenta de observator, aduci cum si prin ce, sau prin cine, se umple constienta individului cu enorma diversitate a formelor si proceselor numite naturale. Daca forma-calitatea in sine este si incognoscibila, atunci ce alta realitate decat aceasta lume in sine cunoaste mintea umana, ce alta lume se reflecta cauzal in ratiunea si imaginatia umana, capabila sa alcatuiasca teorii formal predictive de fenomen si daca aceiasi minte stie cum sa faca multimea uneltelor naturale cu marea lor complexitate si varietate de forme-functii, rezolvante de nevoi.