Discuție:Războiul Ruso-Turc (1877–1878)

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ceea ce nu-mi este clar de mult timp incoace este daca Proclamarea independentei a avut loc pe 9 Mai dupa calendarul gregorian sau iulian? Poate stie cineva sa ma lamureasca...Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.106.33.161 (discuție • contribuții).

Ședința din Parlament a avut loc la 9 mai după calendarul iulian. Proclamarea independenței, pe 10 mai tot după calendarul iulian. —Andreidiscuție 2 ianuarie 2018 13:08 (EET)[răspunde]

Parca am luptat si la Grivita, in articol nu se pomeneste de ea.AMDATi 24 februarie 2008 23:27 (EET)[răspunde]

Nu se pomenește despre Grivita, dar se pomenește despre Grivița. --Sîmbotin (discuție) 9 iunie 2010 11:30 (EEST)[răspunde]

Punct de vedere local[modificare sursă]

Articolul privește un conflict regional mai amplu, dar tratează aproape exclusiv participarea României. Am să-l extind prin traducere. —Andreidiscuție 7 martie 2010 13:37 (EET)[răspunde]

Nume sat din preajma Plevnei[modificare sursă]

Am folosit în articol denumirea Opaneț, după numele localității din Bulgaria de astăzi: bg:Опанец (Област Плевен). În unele locuri am întâlnit denumirea Opanez (s-ar putea să fie o preluare dintr-o transliterare străină greșită - Opanetz în care s-a omis un t). Cum scrie în sursele românești? —Andreidiscuție 9 iunie 2010 12:50 (EEST)[răspunde]

Istoricii clasici români denumesc locurile principalelor lupte duse de armata română astfel: Grivița, Opanez, Rahova, Smârdan. --Sîmbotin (discuție) 9 iunie 2010 18:38 (EEST)[răspunde]

Alte cărți despre Războiul de Independență[modificare sursă]

  • Amintiri militare, de Mihail Dimitrescu, apărut la tipografia „Epoca“, în 1897 - [1]
  • Războiul de independentă în documentele Episcopiei Rîmnicului și Argeșului, Gherasim Cristea-Pitesteanul, Editura Tipografia Institutului biblic si Misiune ortodoxa, 1977

Conferința de la Constantinopol[modificare sursă]

TURCII NU AU FOST INVITAȚI LA O CONFERINȚĂ ÎN PROPRIA LOR CAPITALĂ DOMNII MEI?! ADICĂ CÂND ÎȘI CHEAMĂ NEVASTĂTA AMANTU ÎN CASĂ, TU-I FACI PĂPĂRAIE ÎN TIMP CE EL O ÎNDOAPĂ?

Aveți grijă ce acceptați ca modificări pe pagina asta, că oamenii ajung să creadă prostiile voastre. Cum naiba să crezi că turcii au agreat o conferință la Constantinopol fără să fie invitați? Da ce dracu crede-ți că au făcut? Au stat la bere în birt? ”Iote bă Ahmeduț, iară vine ăștia de pă Germanea și Anglea să ne fure balcanii...”Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Anpo Zippo95 (discuție • contribuții).

Am adus comentariul de mai sus din textul articolului (unde nu-și are locul). Pe scurt, vedeți că nu sunt deloc prostii. Vi se par de la distanță așa, dar în halul ăsta ajunsese Imperiul Otoman: la ei acasă nu mai erau în stare să mențină ordinea: bașbuzucii își făcuseră de cap cu violențe în Bulgaria anul anterior de se oripilase toată lumea; la București, guvernul deja făcea înțelegeri independente cu alte țări și bulgarii își pregăteau revoluția, iar marile puteri făceau conferințe în capitala lor și le spuneau cum să facă ordine.
Evident că n-au stat degeaba, Abdul-Hamid a dat repede, de ochii lumii, o constituție cu drepturi pe hârtie pentru creștinii din Balcani, dar nu mai păcălea pe nimeni. Iar când au refuzat să pună în aplicare hotărârile puterilor, a început războiul și știm cu toții cu ce s-a lăsat. —Andreidiscuție 22 mai 2018 10:00 (EEST)[răspunde]