Discuție:Prozodie

	Articolul Prozodie este un subiect de care se ocupă Proiectul Lingvistică, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre lingvistică teoretică și aplicată, fonetică, etimologie, gramatică și limbile vorbite în lume Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Ciot	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Ciot pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Are sensul de..., ca fara "de" n-are nici un sens.

@Amator linguarum: buna seara. Regret, dar "termenul X avea sensul „pronunțare”" nu e pe romaneste. Lasati acolo un "de" si limba noastra (care, dupa cum bine stim, e-o comoară / In adincuri infundata) incepe sa se bucure si sa iasa din adincurile cele. Si se bucura si va multumeste. Cu respect, Arminden (discuție) 2 septembrie 2022 22:02 (EEST)

Chestiunea lui „sensul (de) [...]” nu este așa de bătută în cuie cum credeți dumneavoastră. Ca dovadă, citate numai din lingviști:

1. «bărbat < lat. barbatus „om cu barbă, bărbos” are sensul „om, soț” numai în română [...]»

« bucă „fesă” < lat. bucca, păstrat cu sensul inițial de „gâtlej” [...]».

Marius Sala, De la latină la română, Ed. Acad., 2006, p. 70

2. «Când în construcție intră pronumele cine, verbul a avea are sensul "a fi, a exista":

Este o locuțiune verbală cu sensul "a ține seama de ceva sau de cineva".

Este o locuțiune verbală cu sensul "a intenționa".

Aparține limbajului familiar și are sensul "a (nu) ști (nimic) despre sau în legătură cu ceva".»

Narcisa Forăscu, Dificultăți gramaticale ale limbii române, eBooks – Științe umaniste – Filologie, Universitatea din București, 2002, pagina avea

3. «Spre exemplu cuvântul păpușă are sensul denotativ „jucărie care înfățișează o figurină cu chip de om sau „personaj din teatrul de păpuși”. În schimb, când spunem despre cineva că este „păpușa cuiva”, cu sensul de „se lăsa condus, dirijat de cineva, este la discreția cuiva”, sensul devine conotativ [...]»

Site-ul Lexicologia limbii române, pagina Lexicologia

Forăscu nu pune deloc „de”, iar Sala și Lexicologia folosesc ambele construcții, chiar pe aceeași pagină.

Dar dacă dv. vă place mai mult cu „de”, fie cu „de”.

Amator linguarum (discuție) 3 septembrie 2022 09:47 (EEST)