Discuție:Protestele împotriva legilor anti-gay din Rusia

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Părtinire?[modificare sursă]

[adus de la Wikipedia:Cafenea#Părtinire?]

În articolul Protestele împotriva legilor anti-gay din Rusia, inițiat astăzi de Keshetsven, apare afirmația „În 2013 Rusia a fost criticată de comunitatea internațională pentru adoptarea unei legi care interzice distribuirea „propagandei relațiilor sexuale netradiționale” minorilor.” Am considerat că PDVN nu este respectat, și am modificat astfel: „În 2013 Rusia a fost criticată de o parte din comunitatea internațională pentru…” Modificarea a fost anulată de Keshetsven. Pentru a nu intra într-un conflict de editări, vreau să întreb ce părere aveți: Această generalizare arbitrară este, sau nu este, o încălcare a politicilor PDVN? --Miehs (discuție) 12 februarie 2014 15:28 (EET)[răspunde]

P.S. Dacă aveți un răgaz de 15 minute, puteți să vă documentați vizionând o expunere care demonstrază că este exact invers decât susține articolul: (The hysterical outcry against the Russian “anti-gay” law is a monumental public relations scam and has nothing to do with genuine concerns about gay rights. The Truth About Russia’s “Anti-Gay” Law) --Miehs (discuție) 12 februarie 2014 15:46 (EET)[răspunde]

en:Infowars este un site cu și despre teoria conspirației. Miehs este, se pare, pasionat de cam toate articolele „controversate” și pune informații sau legături spre articole părtinitoare (leg. ext.) și de cea mai îndoielnică calitate. Precum cel de mai sus, sauinformația adăugată la sodomie. Locul de discuție al articolului este la pagina de discuție a articolului, nu la cafenea. Iar teoria conspirației nu își are locul la Wikipedia.--Keshetsven (discuție) 12 februarie 2014 16:15 (EET)[răspunde]

Q.E.D.: Tot ce nu concordă cu părerea lui Keshetsven este părtinitor și trebuie eliminat! Însăși trimiterea sa de mai sus este o dovadă peremptorie: Adăugasem informație, fără a șterge din ce scrisese el, pentru a oglindi diversitatea de opinii. Dumnealui, în schimb, a șters informația, pentru că nu concorda cu convingerile sale intime. --Miehs(discuție) 12 februarie 2014 17:39 (EET)[răspunde]
Din păcate vă înșelați din nou. Eu nu eram la Wikipedia în 2007, informația respectivă a fost înlăturată de alt contribuitor. Eu nu am scris nimic cu caps sau cu bold italic să iasă în evidență o informație, însă dvs. ați pus legături externe sau referințe bloguri ortodoxe, sau site-uri cu teorii al conspirației. --Keshetsven (discuție) 13 februarie 2014 00:59 (EET)[răspunde]

Concluzia este sustinuta de o referinta care vorbeste despre grupuri internationale sustinatoare ale drepturilor omului care califica situatia din Rusia.... Referinta face apel doar la aceste grupuri si atat. Evident, doar ele nu pot reprezenta in Rusia comunitatea in ansamblul sau (asa cum se vede aici unde avem manifestari contrare[1]) si acelasi tip de grupuri nici pe cea internationala in ansamblul sau (desi sunt parte masiva a comunitatii internationale), asa cum reiese de aici[2], unde se prefera non-combatul, neutralitatea sau afirmatii mai putin critice, sau aici [3] unde sunt statistici privind subiectul, organizatii care isi pastreaza rezerva, etc. Surse serioase care vorbesc despre grupuri extremiste ce isi manifesta satisfactia (un exemplu aici [4], sau tari care adopta atitudini asemanatoare - dovada ca o parte a comunitatii acelor tari priveste aceste legi diferit fata de grupurile sustinatoare ale drepturilor omului (un exemplu aici[5]), si atunci e limpede ca nu exista unanimitate in cadrul comunitatii internationale. Daca vor fi adaugate referinte diferite le voi da credit (si) acelora. PS. Linkul dvs nu imi inspira incredere, sa nu cadem in extreme. Nici cele doua "wikilegaturi nelegaturi" cu subiectul. WallachiaN 12 februarie 2014 17:44 (EET)[răspunde]

Formularea „o parte din”, propusă de mine, ține seama de faptul că o altă parte are o viziune diferită privind această lege, iar PDVN înseamnă prezentarea tuturor opiniilor, chiar dacă sunt antagoniste. --Miehs (discuție) 12 februarie 2014 18:42 (EET)[răspunde]
Sintagma „[o parte din] comunitatea internațională” este formulare evazivă și cere formatul inline{{cine}}. —Andreidiscuţie 12 februarie 2014 18:43 (EET)[răspunde]
Lincul de mai sus listează 102 organizații din multe țări care au altă viziune asupra subiectului. Membrii acestora nu au și ei dreptul de a-și exprima public opinia? Sau pentru ei se aplică versul lui Grigore Alexandrescu: „Că voi egalitate, dar nu pentru căței”. --Miehs (discuție) 12 februarie 2014 19:04 (EET)[răspunde]

Link-ul de mai sus listează niște organizații extremiste, religioase, obscure care nu intră nicidecum în definiția „comunității internaționale”. Să vă explic: organizațiile internaționale pentru drepturile omului ca Amnesty International, Human Rights Watch, oranizațiile politice internaționale ca ONU, Uniunea Europeană, Comisia Europeană, Parlamentul European, și naționale: guvernul Statelor Unite, guvernul Marii Britanii, guvernul Franței, guvernul Germaniei, guvernul Canadei, guvernul Olandei, guvernul Suediei etc. sunt, de fapt, comunitatea internațională nu niște grupuscule extremiste care luptă împotriva drepturilor omului, susțin regimurile opresive și totalitare și înșeală oamenii. Nici nu-i de mirare că niciun ziar de calitate nu ia în seamă asemenea elemente. --Keshetsven (discuție) 13 februarie 2014 00:59 (EET)[răspunde]

OK, scrieți explicit asta. Cititorul are dreptul să afle exact despre cine e vorba, nu să ascundem sub o pălărie numită generic și vag comunitatea internațională. —Andreidiscuţie 13 februarie 2014 12:38 (EET)[răspunde]