Discuție:Mircea cel Bătrân

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Steaua articolelor de calitate Mircea cel Bătrân este un articol de calitate; acesta, sau o versiune anterioară a acestuia, a fost identificat ca fiind unul dintre cele mai bune articole produse de către comunitatea Wikipediei. Articolul este încă deschis îmbunătățirilor; așadar, dacă considerați că îl puteți îmbunătăți, puteți să o faceți.
11 noiembrie 2007 Propunere articol de calitate Promovat
Logo CEE Spring
Acesta este unul din articolele despre istoria din România înaintate la listele de articole pe țări în cadrul concursului Wikimedia CEE Spring 2016.

In privinta sultanului otoman, eu as sugera numele sub care este cunoscut in Romania, BAIAZID. Si la fel si in cazul regelui polonez, Vladislav. --Vasile 29 Mai 2004 00:00 (UTC)

Untitled[modificare sursă]

Te rog semnează-te și datează comentariile folosind patru tilde (~~~~). Altfel, sigur, absolut de acord, este firesc -- eu am îneput traducerea și într-adevăr ar fi trebuit să foloses Vladislav, însă este mult mai ușor să lași așa cum este atunci când traduci. :) --Gutza 28 Mai 2004 22:48 (UTC)
In noul format destul de ciudat al paginii, am omis sa semnez. Va cer scuze si sper ca veti fi ingaduitor de data aceasta. --Vasile 29 Mai 2004 00:00 (UTC)


Am schimbat "Granițele Valahiei s-au schimbat constant de-a lungul istoriei, însă în timpul domniei lui Mircea Țara Româneascăa ajuns la întinderea teritorială maximă din Evul Mediu: de la Olt în nord la Dunăre în sud și de la Porțile de Fier în vest până la Marea Neagră în est." în "Granițele Valahiei s-au schimbat constant de-a lungul istoriei, însă în timpul domniei lui Mircea Țara Românească a ajuns la întinderea teritorială maximă din Evul Mediu: de la Olt în nord la Dunăre în sud și de la Porțile de Fier în vest până la Marea Neagră în est." Ma2000 3 martie 2007 12:33 (EET)

Nu stiu in ce masura Almasul si Fagarasul pot fi considerate ca parti ale Tarii Romanesti (si deci in ce masura aceasta se intindea de la Olt la Dunare). Acestea erau fiefuri, posesiuni ale principelui primite in dar dupa obiceiul timpului de la seniorul sau feudal Sigismund de Luxemburg, ca si castele Bran si Bologa. Mircea le stapanea, cert, cu titlu de Hertzeg (duce), dar nu stiu in ce masura ele reprezinta o extensie a granitelor Tarii Romanesti (Valahiei)...Plinul cel tanar 4 iulie 2007 15:27 (EEST)

Io, Ioan[modificare sursă]

Prescurtarea Io trimite la pagina despre satelitul Io. În poza lui Mircea, din dreapta textului, numele/titlul este scris integral IWNb (cu semn diacritic) = Ioan. Feri Goslar 23 octombrie 2007 17:34 (EEST)

Avertisment imagine[modificare sursă]

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Vă rugăm se eliminați din articol legăturile la această imagine. Dacă doriți, puteți lua parte la discuția din Wikipedia commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

-- CommonsTicker 1 noiembrie 2007 00:24 (EET)

Ce ar necesita citări[modificare sursă]

După cum spuneam la discuțiile privind statutul de articol de calitate, mi se pare că ar mai fi nevoie de niște citări. Uitându-mă peste articol, mi se pare că acestea ar fi:

  • Yes check.svg"Numele lui însemna „Mircea cel Vechi” (din bătrâni, din trecut), însă odată cu evoluția limbii a ajuns să-și piardă sensul inițial, deoarece numele în sine s-a păstrat neschimbat. Supranumele „cel Bătrân” (în slavonă: starîi) presupune, în general, în limbajul de cancelarie medieval primul domnitor cunoscut cu acest nume."
  • Yes check.svg"El găsește Țara Românească în plin proces de dezvoltare datorită politicilor înțelepte promovate de înaintașii săi și va continua consolidarea economiei, Armatei, Administrației și Bisericii." - suspectă chiar de PDV
  • Yes check.svgcam fiecare paragraf din subsecțiunea de Politică internă - în special "În timpul marelui domnitor, mitropolitul Țării Românești (cel de Argeș pare-se) primește titlul de „exarh al plaiurilor”" - acel pare-se nu e foarte potrivit, dar dacă există o incertitudine asupra centrului mitropoliei, sigur ar avea nevoie de o notă de subsol care să detalieze puțin; Yes check.svgtitlul primit de mitropolit este între ghilimele, deci sigur este scris ca atare într-o sursă externă care trebuie citată
  • Yes check.svgLa politica externă, măcar câte o sursă privind afirmațiile despre relațiile cu regele Ungariei respectiv țarii bulgari
  • Yes check.svgCifrele privind efectivele de luptă în conflictul cu otomanii - e posibil să fie și alte cifre în alte documente -nu le-am găsit nicăieri în surse, așa că le-am șters. Probabil moșteniri de la vechiul articol.
  • Yes check.svg"„Cel mai viteaz și mai capabil domn creștin”, așa cum a fost numit de către istoricul german Leunclavius" - nu neapărat lucrarea lui Leunclavius, eventual o sursă care să-l citeze pe acesta
  • Yes check.svgistoria cetății Bran
  • Yes check.svgsubsecțiunea despre Dobrogea, fiecare paragraf
  • Yes check.svg "Paralel cu producția internă de cereale (grâu, mei, ovăz, orz) și legume, care erau pentru consumul intern sau mergeau la export peste Dunăre, Țara Românească importa din Ardeal importante cantități din aceste produse. De cele mai multe ori erau încheiate înțelegeri ori tratate comerciale potrivit cărora se obțineau scutiri de vamă." - ar trebui să existe ceva referințe la astfel de înțelegeri
  • Yes check.svg "Mircea a acordat privilegii păstorilor români din Ardeal pentru ca aceștia să poată să-și pască oile în munții din Țara Românească și să se folosească de pajiștile și bălțile din țară nestingheriți. Chiar și în cazul unui război între cele două țări, satele păstorilor români erau protejate de către un boier trimis special." - sunt informații interesante pe care eu unul nu le-am mai aflat din alte surse, ar cam avea nevoie de puțin suport bibliografic.

Sper să nu supăr pe nimeni, îmi place cum e scris articolul (dovadă votul pozitiv de la propunerea pentru FA), dar cred că aici puțină exigență soldată cu critică constructivă nu are cum să strice. ---Andrei 8 noiembrie 2007 03:28 (EET)

Alte mici probleme de exprimare[modificare sursă]

Am schimbat eu fraza "Întrucât la noi nu se obișnuia numerotarea domnilor..." cu "Întrucât în Țara Românească nu se obișnuia numerotarea domnilor" - pentru că nu e clar la cine se referă "noi" - nici nu este un stil prea enciclopedic să fie implicat cumva autorul în articol. Dacă prin la noi se înțelegea altceva (eventual un areal mai mare - Balcanii, statele medievale guvernate de monarhi ortodocși sau estul Europei) rog să se schimbe. De asemenea, nu știu cât de neutră este exprimarea "În timpul marelui domnitor..."

Și o mică întrebare - este OK gama destul de variată de timpuri ale verbelor? Într-un articol care relatează evenimente istorice, cred că cel mai bine ar fi ca toate verbele să fie la timpuri asociate cu trecutul. Actualmente, sunt multe verbe la viitor sau prezent. De exemplu în loc de "Urmașii lui Mircea vor stăpâni cetatea...", mi s-ar părea mai OK "Urmașii lui Mircea aveau să stăpânească...". E doar o observație, am văzut în destule articole de prin presă acest stil, cu relatări de evenimente istorice făcute pe alocuri la prezent sau viitor. Este o practică comună în lucrările științifice? (din acestea am văzut prea puține) ---Andrei 8 noiembrie 2007 03:28 (EET)

Este o caracteristică de stil tipică (în textele de istoriografie; și nu numai pe românește). Sigur că nu ar avea rost, mai ales că exprimarea clară, simplă, la obiect este suficientă pentru stilul bun, iar joaca cu timpul trecut, prezent și viitor s-ar cuveni abandonată. Dar "toți" scriu așa, începînd cu condeiele șefe de catedră... (Dacă slăbiciunile gramaticale și stilistice s-ar rezuma la atît, ehei... :-)) --Feri Goslar 9 noiembrie 2007 19:07 (EET)
Ok, o sa incerc sa reiau sursele la mana si sa adaug referinte. --82.78.149.213 8 noiembrie 2007 08:24 (EET)
Acum mi-am dat seama: paragrafele de la politică internă sunt în fapt rezumate ale secțiunilor corespunzătoare din capitolul „Țara Românească în timpul lui Mircea”. --Alex:D|Mesaje 9 noiembrie 2007 18:47 (EET)
Într-adevăr, prin lucrările pe care le-am consultat se folosesc toate timpurile verbului. Acest artificiu contribuie la fluidizarea narațiunii, cred. --Alex:D|Mesaje 9 noiembrie 2007 23:24 (EET)

Este cam ciudată exprimarea "Casa Regală - Familia Basarabilor", care apare în caseta introductivă. Să vorbim despre o Casă Regală în Țara Românească din sec. XIV - XV e mai mult decât un protocronism. Sîmbotin (discuție) 1 decembrie 2009 12:42 (EET)

Introducere[modificare sursă]

Repetiția domnitor voievod din introducere sugerează diferențele de esență dintre cele două titluri sau este doar o scăpare? --Hype supper (discuție) 29 martie 2013 15:29 (EET)

Marii istorici români (Iorga și Xenopol) preferă în scrierile lor termenul de Domn al Țării Românești. Domnitor este un neologism din sec. XIX - singurul care a avut oficial acest titlu a fost Alexandru Ioan Cuza. --Bătrânul (discuție) 29 martie 2013 15:40 (EET)

Acord[modificare sursă]

Sunt de acord cu evaluarea articolului Mircea cel Bătrân ca fiind un articol de calitate (nu șiu cine decide în final asupra acestei evaluări, dar oricum bifați-mă cu Da.) Sunt convins că numeroșilor contribuitori ai acestui art. le este cunoscută eticheta plasată la articolul corespunzător din engl. care zice: „textul [engl.] poate fi dezvoltat cu text tradus din articolul corespunzător în română.” Este și aceasta o recunoaștere a calității art. românesc. Un singur amendament: este nevoie ca un contributor cu mai multă acribie să verifice toate numele, uneori scrise greșit. Ex. Ciulinița este ad litteram ca în textul Istoriei Românilor scrisă de Constantin și Dinu Giurescu. Întreb: nu cumva e o greșeală de tipar? --Corifeus (discuție) 1 octombrie 2017 14:31 (EEST)

Mircea cel Bătrân este „articol de calitate” de aproape zece ani (mai exact din noiembrie 2007). --Bătrânul (discuție) 1 octombrie 2017 15:50 (EEST)
OK. Dar n-ați zis nimic despre Ciulinița sau Ciulnița. --Corifeus (discuție) 2 octombrie 2017 10:58 (EEST)
Chiar trebuia să zic ceva? Nu îmi place să discut lucruri de care nu sunt sigur. Concret, nu știu dacă este Ciulinița sau Ciulnița; nu am la dispoziție cartea lui Constantin & Dinu Giurescu. --Bătrânul (discuție) 3 octombrie 2017 22:22 (EEST)
Denumirea Ciulinița apare ca atare în Giurescu, 2007, vol 1 de trei ori, la paginile 380, 384 (unde se specifică de fiecare dată că e un sat pe Buzău, nu pe Ialomița) și la pagina 420 (index de nume). Denumirea Ciulnița nu apare în index, deci nici în lucrare. --Turbojet  12 octombrie 2019 22:39 (EEST)

Doamna Calinichia[modificare sursă]

Buna seara, aceasta pagina este in legatura cu pagina despre Mircea cel Batran. Pe pagina domnitorului se precizeaza ca este nascut in anul 1355, iar mama sa este Doamna Calinichia. Pe pagina doamnei se precizeaza ca aceasta s -a nascut in anul 1367. Mama nu poate fi mai tanara decat copilul sau! Cu stima Carla Simionescu Tanyia13 (discuție) 12 octombrie 2019 20:40 (EEST)

Nu îmi dau seama dacă ne aflăm în fața unei farse sau a unei greșeli neintenționate. Bineînțeles că este absurd ca Doamna Ana-Călina, născută în 1367, să îi nască pe Dan I și pe Mircea cel Bătrân în 1354 și, respectiv, în 1355.
Eroarea (sau hoax-ul) provine de la articolul en:Kalinikia și are o vechime de peste șase ani: la 11 mai 2013, utilizatorul Iamthecheese44 a introdus ca dată a nașterii c. 1367, fără nicio referință. Eroarea s-a propagat și la Wikidata, după trei ani, prin această modificare, de unde a fost preluată, cu bună credință, de către Mishu57, în articolul Ana-Călina.
Dacă nu mai apar alte opinii, voi înlocui la Wikidata data nașterii „1367”, cu „secolul al XIV-lea”. --Bătrânul (discuție) 13 octombrie 2019 17:50 (EEST)
În paranteză fie zis, nici pentru anul nașterii lui Mircea cel Bătrân nu sunt puse referințe în articol, dar 1355 pare a fi rezonabil, în sensul că nu contrazice flagrant celelalte date biografice. --Bătrânul (discuție) 13 octombrie 2019 18:42 (EEST)

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── În câmpul părinți al infocasetelor de la Dan I și Mircea cel Bătrân, apare ca mamă Ana-Călina, însă în introducerea ambelor articole este specificat că fii lui Radu I, (Dan I și Mircea cel Bătrân), sunt frați, dar numai după tată. Dacă o fi așa, rezultă că este imposibil ca Ana-Călina să fie mama amândurora. --GEO (discuție) 14 octombrie 2019 00:05 (EEST)

Acea informație („frați, dar numai după tată”) a fost introdusă de Corifeus la 29 septembrie 2017. Este posibil să fie corectă, dar ar fi trebuit referențiată și sursa (cea care apare în articol, Panaitescu, p. 52, fusese pusă cu 10 ani mai înainte de către Alex:D și nu se referea la „frați, dar numai după tată”). Nu am posibilitatea să verific în sursa respectivă (P. P. Panaitescu, Mircea cel Bătrân, ediția a II-a, Editura Corint, București, 2000), dar am să caut să văd ce zice și Xenopol. Rezachevici zice doar că erau frați. Dar, indiferent ce fel de frați erau, eu cred în continuare că eroarea provine de la en:Kalinikia, versiunea 554573925 din 11 mai 2013, eroare care s-a propagat și la Wikidata. Interesant este și faptul că la en.Wikipedia acea eroare a fost corectată încă din 2016. --Bătrânul (discuție) 14 octombrie 2019 09:14 (EEST)
Iar la articolul Dan I apărea, încă din 9 august 2007, „informația” că acesta și Mircea cel Bătrân erau frați vitregi! Am corectat eu în urmă cu un an: dacă aveau același tată biologic (Radu I), nu erau „frați vitregi” (a se vedea o discuție asemănătoare aici). --Bătrânul (discuție) 14 octombrie 2019 09:33 (EEST)
Yes check.svg Realizat (provizoriu) la Wikidata. --Bătrânul (discuție) 17 octombrie 2019 21:29 (EEST)