Discuție:Mihai Eminescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Stock post message.svg De făcut pentru articolul Mihai Eminescu: modifică  · istoric  · înnoiește


Câteva lucruri pe care le puteți face:
  • de extins introducerea
  • de aranjat imaginile
  • completarea secțiunii „Activitatea literară”
  • de înlocuit tabelul de la „Opere antume”
  • de adăugat mai multe note de subsol
  • de albăstrit legăturile roșii




diferențe[modificare sursă]

Mihai Eminescu la Lugoj[modificare sursă]

4 – 26 (28) iulie 1868

Introducerea veche[modificare sursă]

Era mai bună introducerea veche, chiar așa, fără surse, spunea lucruri de substanță despre opera propriu-zisă, bine că acum a fost înlocuită cu biografia tatălui, mercur, sifilis, bipolar disorder... și totul din clasicii de la Adevărul, primii eminescologi ai țării. --Mihai (discuție) 14 ianuarie 2022 23:00 (EET)[răspunde]

Cam da...--Kun Kipcsak (discuție) 14 ianuarie 2022 23:06 (EET)[răspunde]
Cer scuze pentru folosirea surselor semi-dubioase. Erau cele mai la îndemână. Am descărcat biografiile scrise de Călinescu și Boia și am putut găsi un capitol dedicat morții lui Eminescu în cea din urmă. Am înlocuit referințele la Adevărul și promit că mă voi abține pe viitor din a le folosi.
Cer scuze și dacă am procedat prea abrupt, fără să fi pornit o discuție înainte. Tentația a fost mare. Ca pentru fiecare biografie pe care am mai editat-o, am încercat să folosesc îndrumările de la Wikipedia:Manual of Style/Biography, în special cele din secțiunea Lead Section.
Legat de introducerea veche, impresia mea a fost că nu spune de fapt lucruri de substanță despre omul Eminescu. Subiectul articolului este, totuși, omul, nu opera. Multe date de bază lipseau, în schimb erau prezente informații cu puțină greutate, precum citatul „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”, ori banale precum afirmațiile despre faptul că era un „veritabil cronicar al momentului”. Nu asta sunt jurnaliștii, în general?
Dacă e OK cu restul comunității să mergem pe o introducere care se concentrează pe datele vieții, și nu ale operei, o să încerc să re-adaug informațiile despre operă (cu citări serioase) pe măsură ce parcurg biografiile. Informațiile respective pot face lejer subiectul unui paragraf mai mare din introducere. De asemenea, în cazul în care comunitatea e de părere că unele informații nu își au locul în introducere (informațiile despre Gheorghe Eminovici), nu țin deloc morțiș să rămână acolo. Totuși, detaliile despre moarte nu le-aș exclude, ținând cont că sunt subiect de dezbatere și la mai mult de 100 de ani după fapt. Faptul că Boia dedică un capitol întreg analizei percepției morții lui Eminescu în cultura curentă îmi întărește părerea că includerea informațiilor este potrivită.
Aș mai adăuga părerea că articolul are nevoie gravă de o secțiune mamă numită „Operă”, pe modelul articolelor în limba engleză sau franceză, care să conțină informațiile din secțiunile „Cultura sa filosofică. Izvoarele operei eminesciene”, „Activitatea literară”, „Activitatea de jurnalist politic” și „Receptarea operei eminesciene”. E posibil ca introducerea veche să fi fost preferată și pentru că nu există o structurare armonioasă a informațiilor din articol despre opera lui Eminescu.
Ținând cont că pagina este una dintre cele mai citite, dar are numeroase probleme și evaluare de categoria C, mi-aș dori să continui editările asupra ei. Bineînțeles, cu surse serioase de acum înainte. Scuze din nou că am început cu stângul. Aștept orice părere sau sfat din partea comunității. Mngck (discuție) 14 ianuarie 2022 23:55 (EET)[răspunde]
@Dan Mihai Pitea, @Kun Kipcsak, o părere în legătură cu starea actuală a introducerii? Am toate sursele în format digital, dacă vreți să vi le trimit. Mngck (discuție) 15 ianuarie 2022 15:25 (EET)[răspunde]
Arată mai bine, însă în cazul lui Eminescu cred că este importantă prezentarea succintă a operei, curentelor și inspirației, cam în maniera cum era înainte fără surse. Dar cum nu le am cu reducerea la esențial și introducerile și atât mai puțin cu domeniul literaturii poate mă înșel.--Kun Kipcsak (discuție) 15 ianuarie 2022 15:33 (EET)[răspunde]

Comentarii: scuze că mă bag în seamă necontribuind la articol și dând în loc de asta din gură, dar simt nevoia...

  • cu referire la surse de genul ziarelor, spun ce mi-a zis și mie odată Iulian Macreanu: folosirea altor surse acolo unde există o bibliografie consacrată, de largă circulație, este inacceptabilă.
  • cu referire la ce anume reprezintă subiectul articolului, tind să cred că echilibrul ar trebui să fie deplasat un pic spre opera autorului, în raport cu autorul însuși, pentru că opera acestuia în sine e cea datorită căreia purtăm discuția asta. Dau ca sursă de inspirație articolul despre Ioan Slavici, pus la punct de Silenzio76. --Accipiter Gentilis Q.(D) 16 ianuarie 2022 02:54 (EET)[răspunde]
În legătură cu primul punct, am încercat să răspund mai sus. Îmi voi baza editările pe sursele din biografie și pe ce lucrări mai reușesc să găsesc în format digital. Am găsit deja destule. Libgen a fost generoasă cu mine zilele astea.
În legătură cu al doilea punct: „echilibrul ar trebui să fie deplasat un pic spre opera autorului, în raport cu autorul însuși” perfect de acord. Mulțumesc pentru legătura către articolul despre Slavici. Pare că face parte din categoria labour of love. Răsfoind, am mai găsit câteva biografii foarte bine scrise ale unor autori români pe wiki:en ([1] [2]). Le voi folosi ca surse de inspirație. Mngck (discuție) 16 ianuarie 2022 12:57 (EET)[răspunde]

„NEBUNIILE“ LUI EMINESCU[modificare sursă]

Eminescu nu poate fi învinuit pentru comportamentul său excentric (între anii 1850-1883) și pentru cele 3 crize de nebunie dintre anii 1883-1889. La el s-au manifestat toate acestea strict pe linie genetică, din moși-strămoși. Tatăl său a avut, de asemenea, un comportament neobișnuit, iar 2 dintre frații săi s-au sinucis. Toate capodoperele sale le-a scris înainte de 1883, anul izbucnirii primei crize de nebunie. După 1883, pȃnă la moartea sa din anul 1889, n-a mai scris nimic valoros.--E.Coman (discuție) 15 ianuarie 2022 14:54 (EET)[răspunde]

„Ipoteza asasinării”[modificare sursă]

Secțiunea respectivă mi se pare nepotrivită, atât prin conținutul ei, cât și prin importanța acordată unei teme secundare. Problema fundamentală (semnalată deja), este că secțiunea folosește o singură sursă (Ion Beldeanu, „Tragedia lui Eminescu văzută de Theodor Codreanu”) care se pare că nu conține informațiile citate. A se vedea linkul din formatul de verificare. În plus, mi se pare exagerat să ridici o teorie a conspirației la rangul de secțiune, când o secțiune precum „Activitatea literară” stă goală.

Sugerez ca textul să fie retrogradat și subordonat secțiunii „Mihai Eminescu în conștiința publică” și rescris folosind ca sursă capitolul din volumul Eminescu, românul absolut al lui Boia, dedicat acestor conspirații. Cartea este disponibilă în format digital, informațiile fiind mult mai ușor de verificat. Altfel, ar putea face parte dintr-o secțiune mai dedicată cultului/mitului lui Eminescu. Mngck (discuție) 15 ianuarie 2022 15:19 (EET)[răspunde]

Întrebare: Boia a demitizat și pe (alfabetic) Homer, Longfellow, Petőfi, Schiller sau Shakespeare? --Turbojet  16 ianuarie 2022 08:47 (EET)[răspunde]
Daca „Activitatea literară” stă goală, ar trebui mai intai sa-i dam o haina. Apoi Boia este un geniu contemporan, si inca nu a murit ...Asybarisaport 16 ianuarie 2022 10:09 (EET)[răspunde]
Da, se poate face rezumatul articolelor din Categorie:Mihai Eminescu, unde a fost mutată activitatea sa literară. Acesta poate rămâne articolul biografic. --Turbojet  16 ianuarie 2022 11:27 (EET)[răspunde]

Genealogia lui Eminescu[modificare sursă]

Continuând discuția de mai sus despre ce constituie o sursă de încredere, mi se pare că primele două paragrafe din secțiunea Biografie->Familia sunt posibil (probabil?) eronate. Cele două paragrafe, care descriu descendența familiei Eminovici dintr-o familie de români bănățeni, par să fi fost inspirate din această postare de un anume Dan Stănescu despre care nu am putut găsi nicio informație, în afară de faptul că își împarte spațiul de pe Google cu un autointitulat rege al romilor. Nu am putut găsi o sursă serioasă despre vreun „Imin” sau ”Iovul Iminovici” niciunde.

Călinescu se oprește cu genealogia la străbunicul lui Eminescu, Petrea Eminovici (născut cândva între 1732 și 1736), originar din Călineștii Cuparencu, zicând și că „Eminovicenii au trăit și înainte de 1736, fie în satul Călinești, fie pe moșia boierului Cârstea de la Costâna” [Viața lui Mihai Eminescu, p.16]. Nu e exclus ca din 1932, când a fost publicată lucrarea lui Călinescu, să mai fi apărut informații noi despre genealogia autorului. Totuși, dacă ele există, Google nu le poate găsi.

Cum se procedează într-o astfel de situație? Mngck (discuție) 16 ianuarie 2022 14:51 (EET)[răspunde]

Continuare: informația pare că provine din Legendă și adevăr în biografia lui M. Eminescu (1989) de Ion Roșu. Am găsit Luceafărul citat în primul paragraf, care face referire la cartea lui Ion Roșu ca sursă a informației. Din păcate, nu am acces la volum. Mngck (discuție) 16 ianuarie 2022 15:02 (EET)[răspunde]
Atunci puteți adăuga eticheta {{sursă de încredere?}}.--Kun Kipcsak (discuție) 16 ianuarie 2022 15:08 (EET)[răspunde]

Ion Roșu este un eminescolog reputat, așa că textele semnate de el sunt surse de încredere, dar, trebuie trecute drept surse aceste texte și nu derivatele incluse în surse obscure.--Accipiter Gentilis Q.(D) 16 ianuarie 2022 15:13 (EET) P.S. En passant, întâmplător am dat și peste acest articol[răspunde]

Desigur că în mediul bisericesc numele este Mihail. Însă hai să aplicăm acest argument și regelui Mihai și să redenumim articolul despre el, indiferent că niciodată nu i s-a spus așa.
Informația despre „Iovul Iminovici” este însușită de Mária Berényi, căutați voi sursele materialele ei despre asta. --Turbojet  16 ianuarie 2022 15:40 (EET)[răspunde]
@Turbojet e de înțeles că sursele autoarei nu sunt de încredere? Mngck (discuție) 16 ianuarie 2022 15:50 (EET)[răspunde]
Interesant articolul. Teama mea legată de Ion Roșu, care pare să fie confirmată de citatul care se termină în „Eminescu nu ne poate fi adus cu niciun chip din afara granițelor noastre etnice”, este că lucrarea lui a fost făcută la comanda partidului pentru a-l hiper-româniza pe Eminescu. Ca și cum dacă ar fi avut un strămoș pe linie paternă din altă etnie, ar fi fost mai puțin român.
Din nou, e doar o bănuială personală, bazată pe experiența cu alte lucrări istorice pe care le-am mai citit din vremea comunismului. Fără să văd textul, nu pot aduce vreun argument pentru a-mi susține suspiciunea. O să încerc să trec pe la un anticariat în perioada următoare să găsesc volumul. Mngck (discuție) 16 ianuarie 2022 15:47 (EET)[răspunde]
„Autoarea” este cea mai înaltă autoritate din Ungaria privind studiile despre români. Credeți ce vreți. --Turbojet  16 ianuarie 2022 15:54 (EET)[răspunde]

Doar am semnalat articolul, peste care am dat întâmplător. Nu trageți în pianist...--Accipiter Gentilis Q.(D) 16 ianuarie 2022 16:17 (EET) P.S. @Mngck: nu vă împiedică nimeni să puneți față în față opiniile lui Ion Roșu cu cele ale altui eminescolog reputat din vremurile noastre, dezbărate de politicul comunist și îmbrăcate în hainele modernității stângiste.[răspunde]

Copiii lui Eminescu[modificare sursă]

Mihai Eminescu ar fi avut 2 copii:

- Un băiat (născut mort), cu Veronica Micle.

- Un băiat, cu fata morarului din Ipotești, o blondă frumoasă. Urmașii acestuia trăiesc și azi.--E.Coman (discuție) 16 ianuarie 2022 16:28 (EET)[răspunde]

Am impresia că îl avem pe colegul @EMINESCU: care ne-ar putea ajuta.--Kun Kipcsak (discuție) 16 ianuarie 2022 16:47 (EET)[răspunde]

Hyperion[modificare sursă]

Hyperion din "Luceafărul" de Eminescu redă probabil starea de "ființă", dar încă de "neexistență", a energiei hiperinteligente și multidimensionale care a creat Universul, înaintea declanșării Big-Bang-ului:

"Căci unde-ajunge nu-i hotar,

Nici ochi spre a cunoaște,

Si vremea'ncearcă în zadar,

Din goluri a se naște.

Nu e nimic si totuși e,

O sete care-l soarbe,

E un adânc asemene,

Uitării celei oarbe".

--E.Coman (discuție) 17 ianuarie 2022 17:45 (EET)[răspunde]