Discuție:Mihai Eminescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Famicom style controller Acest articol se încadrează în Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România. Pentru mai multe informații vizitați pagina proiectului, unde vă puteți înscrie și puteți contribui la proiect.
Neclasificat Acest articol încă nu a fost evaluat pe scara de calitate.
Stock post message.svg De făcut pentru articolul Mihai Eminescu: modifică  · istoric  · înnoiește


Câteva lucruri pe care le puteți face:
    • de extins introducerea
    • de aranjat imaginile
    • completarea secţiunii „Activitatea literară”
    • de inlocuit tabelul de la „Opere antume”
    • de adăugat mai multe note de subsol
    • de albăstrit legăturile roşii


    Resurse

    copyright[modificare sursă]

    Sorry to be writing in English, but it takes me forever to express myself in Romanian. I was in the process of translating this article to English when I noticed that the bulk of the content here -- the original article contributed anonymously -- seems to be verbatim from the more extensive http://www.molddata.md/Literatura/eminescu.html. Was it taken with permission, or is this a possible copyright violation? -- Jmabel (US) 13 Dec 2003 06:26 (UTC)

    Sory! If there was no answer to this message please wait two more days. Gangleri | Di | D 22 Mar 2005 01:00 (UTC)
    See en:User talk:Jmabel#ro:Mihai Eminescu Gangleri | Di | D 23 Mar 2005 11:29 (UTC)

    lincuri spre wikisource[modificare sursă]

    • Voi revenii să pun lincuri după modelul [[wikisource:Pe lângă plopii fără soț...|Pe lângă plopii fără soț...]] Pe lângă plopii fără soț....
    • Asemena lincuri sunt folosite de obicei doar în secțiunea "Legături externe". La unele Wikipedii lincurile spre proiecte înrudite sunt doar de forma [http://wikisource.org/{{localurl:Pe lângă plopii fără soț...}} Pe lângă plopii fără soț...] Pe lângă plopii fără soț.... Am putea crea un format Format:wikisource inline iar asupra reprezentării am putea decide ulterior. Gangleri | Di | D 22 Mar 2005 01:00 (UTC)

    diferențe[modificare sursă]

    Contribuție[modificare sursă]

    Hello. Ce părere aveți despre: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mihai_Eminescu&diff=prev&oldid=41846 Dacă ne uităm la celelalte contribuții ale acestui utilizator: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:Contributions&target=82.208.184.13 nu mi se pare geniale. --Vlad|-> 21 octombrie 2005 14:24 (UTC)

    Punct de vedere partinitor/cercetare originala[modificare sursă]

    Semnalez și eu problema apărută la Proză. Poate cineva să-i dea o formă neutră? --Alex:D 19 august 2006 01:34 (EEST)

    Cronologie posibil incorecta[modificare sursă]

    In capitolul despre Junimea scrie ca Eminescu a fost mai intai (1883) redactor la Timpul pe urma (1880) redactor-sef. Dar 1880 este inainte de 1883. Stie cineva anii corecti?

    Dată naștere[modificare sursă]

    Acum cîteva zile un anonim a modificat data nașterii din 15 ianuarie 1850 în 20 decembrie 1849. Astăzi, găsesc în Criticele lui Maiorescu s:Eminescu și poeziile lui#Notă asupra zilei și locului nașterii lui Eminescu. Concluzie: data nașterii este 15 ianuarie 1850, Botoșani – Laurap\ mesaj 21 aprilie 2007 13:25 (EEST)

    Am introdus la cronologie un fel de rezumat al discuției lui Maiorescu pe tema asta. Cred că m-am întins cam mult. Eventual facem o mică secțiune separată, dacă chestiunea e așa de importantă. — AdiJapan  21 aprilie 2007 18:01 (EEST)

    Eminescu insuși considera că data sa de nastere este 20 decembrie (vezi " Istoria literaturii române " de G.Călinescu.Data de 15 ianuarie este confirmată de registrul bisericii din Botoșani,unde a fost botezat,dar Călinescu consideră,cu argumente,că este o postdatare.Cred că ar fi bine sa se consemneze ambele date (de ex."născut,după unele surse, la 15 ianuarie 1859 ,sau la 20 decembrie 1858 după declarațiile poetului și alte surse neverificabile ). Hari 23 februarie 2008 20:20 (EET)

    Scuze ! Se va citi 15 ianuarie 1850 și 20 decembrie 1849 Hari 23 februarie 2008 20:22 (EET)

    Datele de naștere acceptate, atât în cazul lui Eminescu, cât și în cazul lui Caragiale, sunt cele trecute în actele de botez emise de biserici. Memoria poate juca feste. --Alex:D|Mesaje 23 februarie 2008 22:05 (EET)

    Jurnalistul Eminescu[modificare sursă]

    Articolul are nevoie de o tratare serioasă a celei mai importante perioade din viața lui Eminescu când a fost redactorul ziarului Timpul. Trebuie menționat că faima lui ca jurnalist a precedat-o pe cea de poet. O copie scanată a unui articol din Timpul scris de Eminescu ar fi binevenită.

    Un alt subiect despre care se poate scrie este învierea eminescologiei după 1989. Există voci tot mai multe, studii și lucrări respectate care pun tot mai mult sub îndoială "adevărurile" despre Eminescu. Acesta este alt subiect de tratat.

    Ultim, Academia Română pregătește de ceva timp publicarea pe internet a întregii colecții de manuscrise ale lui Eminescu. Cu puțin efort, poate reușim să facem din acest articol unul de calitate.--—Radufan 18 septembrie 2007 18:16 (EEST)

    Mihai sau Mihail?[modificare sursă]

    Din cîte știu numele său real a fost Mihail Eminovici. Dacă Eminovici și l-a schimbat el însuși în Eminescu, nu am cunoștință ca schimbarea Mihail - Mihai să fi fost vreodată aprobată de poet. care aveți informații despre acest subiect vă rog lămuriți.--MariusM 27 septembrie 2007 09:34 (EEST)

    Românizarea sufixului a făcut-o primul lui editor, întemeietorul revistei Familia, Iosif Vulcan. (Ceea ce este menționat în articolul Iosif Vulcan.) 195.93.60.41 30 septembrie 2007 02:19 (EEST)

    Cartea de "Poesii" din 1884 a cărei copertă a prezentată în articol conține prenumele "Mihail". Cred că ar trebui mutat articolul la numele folosit de poetul însuși în timpul vieții sale, adică "Mihail Eminescu". Nu știu exact cînd a început să se folosească "Mihai", cred că pe vremea lui Ceaușescu.--MariusM 27 septembrie 2007 09:40 (EEST)

    Varianta prenumelui Mihai, în loc de Mihail, a fost folosită de demult. "Viața lui Mihai Eminescu" de George Călinescu se pare ca avea grafierea Mihai, nu Mihail, în toate edițiile din anii ’30: 1932, 1933, 1938 (verificabil în bibliotecile care posedă asemenea exemplare). 195.93.60.41 30 septembrie 2007 02:19 (EEST)
    Posibil, dar Eminescu personal n-a aprobat schimbarea Mihai - Mihail, spre deosebire de schimbarea Eminovici - Eminescu, cu care a fost de acord. Ca regulă generală la articolele despre scriitori, cred că ar trebui să folosim numele sau pseudonimul folosit de însuși scriitorul la care ne referim. Azi "Mihail" pare arhaic, e la modă numele "Mihai". Dacă peste 100 de ani va deveni și "Mihai" arhaic și va fi la modă "Mișu", o să-i spunem "Mișu Eminescu"? Observ, domnule anonim, că nu te-ai pronunțat pe fondul problemei, n-ai zis care ți-e preferința, doar ai relatat niște fapte. --MariusM 1 octombrie 2007 18:42 (EEST)
    Nu stiam de editiile cartii 'Viata lui Mihai Eminescu'. Dar am avut ocazia sa gasesc pe net timbre cu inscriptiile Mihail Eminescu si Republica Populara Romana (deci inainte de 1965), iar apoi alte timbre cu Mihai Eminescu si Republica Socialista Romania. Este un act imoral schimbarea prenumelui poetului de catre generatiile urmatoare lui, dar aceasta este realitatea in care traim si romanii de azi il cunosc drept Mihai pe poetul lor national. Consider solutia aleasa cu redirectarea articolului Mihail Eminescu catre articolul Mihai Eminescu drept cea mai buna. --danielstan 23 februarie 2012 12:02 (EEST)

    Nu contează numai ce nume a preferat Eminescu însuși. La Wikipedia, conform principiilor verificabilității și PDVN, contează în primul rînd cum îl numesc publicațiile de specialitate, pentru că noi reflectăm sursele secundare, nu pe cele primare. Iar publicațiile criticilor, în majoritate, îi zic Mihai Eminescu. De asemenea contează (într-o mai mică măsură) la ce nume îl vor căuta cei mai mulți cititori, și din nou cred că sîntem de acord că majoritatea îl cunosc cu numele Mihai Eminescu. De remarcat că și instituțiile, localitățile, străzile etc. care îi poartă numele preferă tot forma cu Mihai. Poți să-i zici modă sau greșeală generalizată, dar asta e realitatea. Dacă peste 100 de ani lumea îi va zice Mișu Eminescu vom muta și noi la Wikipedia (presupunînd că între timp nu se va alege praful de ea) articolul la acel titlu.

    Ca să nu fie probleme cu căutarea am creat și un redirect Mihail Eminescu. Iar dacă chestiunea este interesantă din punct de vedere enciclopedic ar trebui menționată în articol. — AdiJapan  2 octombrie 2007 08:46 (EEST)

    Iată aici o dovadă că el a semnat uneori Mihail: http://ziarullumina.ro/o-scrisoare-a-lui-eminescu-in-cheii-brasovului-88021.html M-ar interesa dacă știți vreun loc unde a semnat Mihai, sau vreun articol/vreo poezie publicată în timpul vieții unde să scrie la autor Mihai Eminescu (excepție Vulcan). Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 78.97.133.105 (discuție • contribuții).

    Mihai Eminescu la Lugoj[modificare sursă]

    4 – 26 (28) iulie 1868

    Cam mult spus?[modificare sursă]

    A influențat "toată literatura românească ce i-a urmat"? Să fim serioși. A avut incontestabil o influență considerabilă, dar de aici până la a pretinde că fiecare cuvințel scris de fiecare autor român de atunci încoace a fost influențat de el... --Urzică 4 iunie 2008 01:31 (EEST)

    Imagine unică[modificare sursă]

    Vesperala: Aș putea contribui cu o imagine unică la acest articol. Firește există acceptul autorului.

    http://www.vesperala.com/forums/uploads/1214345147/gallery_1_9_651853.gif

    Aveți aici locul unde s-a discutat și s-au pus stadii intermediare ale ei:

    http://www.vesperala.com/forums/index.php?showtopic=3084&hl=

    Nu știu dacă ați aflat că Wikipedia este o enciclopedie. Imaginea pe care ne-o oferiți, oricît ar fi de interesantă din alte puncte de vedere, este total inacceptabilă aici. — AdiJapan 1 iulie 2008 18:53 (EEST)

    Vesperala: Să înțeleg că e o enciclopedie fără imagini? Aveți aici imagini cu Eminescu... Mă gândeam că poate prezenta interes și această prelucrare... În fine...Știți unde o găsiți dacă vă răzgândiți.

    Articolul are nu una, ci 12 (douăsprezece) imagini. Dar să întreb așa: ați văzut vreodată o enciclopedie în care portretele zîmbesc mai galeș decît în original și clipesc fără încetare? — AdiJapan 2 iulie 2008 14:01 (EEST)

    Vesperala: Aș fi vrut să văd. Asta e sigur. Cred că uitați că nu vorbesc despre portretul lui Adi de la Vâlcea, ci al lui Eminescu. Un portret în care surâde prima dată după un veac și jumătate. Nu are sens să fiu convingătoare eu, dacă la vederea lui nu ați zis da. http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/0/02/Brancusi.gif Aceasta e imaginea care m-a făcut să cred că îl veți dori. M-am înșelat, dar asta e mai puțin important. Baftă.

    Argumente pro si contra pentru data de 15 ianuarie 1850 ca zi de nastere a lui Mihai Eminescu[modificare sursă]

    <<Arhiva>>

    Pagina 1

    La 160 de ani de la nastere,si 121 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu,constatam ca inca mai exista destule polemici acute,atat in privinta Nasterii cat si a Mortii Poetului Nepereche.Neavand "pereche"in plan fizic si istoric,e cat se poate de clar ca "perechea Neperechii"nu poate sa fie decat in doua planuri existentiale:in Sufletul sau,care ramane tot timpul Unul,si in Vesnicie,care si ea ramane tot timpul Una!In aceste conditii inseparabile,cand si sufletul si vesnicia sunt totuna-adica o "entelechie"pur metafizica,a mai vorbi de nastere si de moarte,e curata...nerozie!In aceste conditii imuabile trebuie sa ne decidem despre ce vrem sa vorbim si sa scriem:despre persoana fizica{egotica},numita Mihai Eminescu,sau despre entitatea metefizica{spiritul}care s-a manifestat prin el, si pe care o numim tot Mihai Eminescu,chit ca e mult mai mult decat atat.Multi-adica marea majoritate-l-au considerat pe Eminescu doar o persoana fizica si ,din acest motiv,au facut tot ce le-a stat in putinta sa-l elimine cu totul din viata,sau sa-i faca si viata si opera harcea-parcea,ca in felul acesta aveau si ei un atuu in contra lui Eminescu.Dar cei care au procedat in acest fel in trecut-si la fel procedeaza si urmasii lor in prezent-nu si-au dat seama si ei ,ca, procedind in acest fel,vor avea de infruntat nu doar un Ëminescu "unicat",ci o multiplicitate de ...Eminescu!Dar sa nu ne mai pierdem timpul cu amanunte care deja se stiu,si sa intram direct in "miezul problemei".Si acest miez spune clar ,si fara prea mari dubii,ca atat in privinta nasterii ,cat si a mortii,avam de a face cu ,,falsuri intelectuale"si cu ,,Simulacre simbolistice"fara prea mari dubii.Oricat de deficienta ar fi o analiza de substanta a celor doua ,,documente literare"-respectiv {in}scrisul de la Uspenia,cat si scrisul din "procesul-verbal din 12 iunie 1889-nu reprezinta altceva,prin prisma adevarului istoric ,decat niste "simple facaturi livresti",care pot fi probate oricand prin simbolismul hermetic folosit,ba chiar mai mult,poate fi identificat fara prea mari dubii si autorul moral si scriptic al celor doua falsuri intelectuale,ba si in acte publice!Sa facem demonstratia practica,sau sa n-o facem?Banuim ca ca si pagina asta va fi stearsa ,cat mai rapid, chiar si fara demonstratia propriu zisa.Ei si daca stergeti ce?Am destule probe materiale-inclusiv "originalele"materialelor sterse- ca sa pot demonstra oricand si falsurile intelectuale comise,si simulacrele simbolistice prin care se poate demonstra contrariul,astfel ca cele doua documente literare sa fie lovite de...NULITATE!... Stergeti, ca sa scriu din nou!Blocati-mi contul,blocati ce vreti sa mai blocati,dar adevarul tot va iesi la lumina,fie prin mine ,fie prin altul!In2-3 ani de zile o sa se faca CLARUL DE LUMINA,in privinta lui Eminescu!Asa ca stergeti si blocati cat puteti de repede! Semnatura....

    Cu riscul de a plictisi pe toti aceia care cunosc deja "Nota..."din finalul studiului critic al lui Titu Maiorescu,intitulat :,,Eminescu si poeziile lui{1889}",si prin care s-a stabilit-Nota Bene! -data de nastere a lui Mihai Eminescu,vom relua si noi aceasta Nota,pentru a o avea in permanenta in fata ochilor,si a nu mai fi nevoiti nici noi,si nici cititorii nostri sa ne ducem in permanenta la Titu Maiorescu,si la studiul sau critic si literar.Deci retranscriem ,,Nota..."nu doar ca s-o avem in permanenta in fata ochilor,ci si pentru un motiv mult mai practic si mai pragmatic totodata,si anume de a supune nota respectiva unei analize de substanta pe de-o parte,si unei analize simbolistice pe de alta.Din aceste pricini,pe care noi le consideram intemeiate,vom "da citire"documentului literar atat de des invocat,si atat de putin analizat dupa niste criterii obiective,daca nu si stiintifice,propriu-zise:

    Nota asupra zilei si locului nasterii lui eminescu

    Intr-un registru{pastrat de d.Iacob Negruzzi},in care membrii societatii literare,,Junimea"si-au trecut data si anul nasterii lor,sta scris pe pagina a doua de propria mana a lui Eminescu in dreptul numelui sau:,,20 decembrie 1849,Botosani",si deasupra este chiar intercalat sfantul,,Ignat",pe care biserica ortodoxa il serbeaza in adevar in 20 decembrie.

    Insa din corespondenta ce am avut-o in a.1889 respectiv la nasterea lui Eminescu ,am si o scrisoare de la sora mai mare a poetului,doamna A.Drogli,din Cernauti,1 iulie 1889,in care se zice,,Biografia fratelui Mihai{publicata in Familia,no.2,anul1885}este exacta,cu deosebirea ca s-au nascut in satul Ipotesti,langa orasul Botosani,departare 1 1/2 ora,proprietatea tatalui nostru."

    S-a nascut astfel indoiala asupra locului nasterii si asupra timpului.In matricola gimnaziului din Cernauti,unde a studiat Eminescu,se vede trecuta ziua nasterii lui ca fiind 14 decembrie 1849.

    Toata nedumerirea a incetat astazi,in urma cercetarilor d-lui N.D.Giurescu,al caror rezultat l-a publicat printr-o scrisoare in „Convorbiri literare"de la 1 iulie 1912,de unde extragem urmatoarele:

    „Dupa o zadarnica excursiune ce am facut in Ipotesti,satul copilariei lui Eminescu,d.G.Cerchez{pe atunci prefectul judetului Botosani}a primit urmatorul raspuns la o scrisoare ce o adresase maicei Agapia Gherghel,starita schitului Agafton,unde traieste o matusa a poetului:

    <<1891,martie29,Agafton

    Domnule prefect,

    D.poet Eminescu este nascut in Botosani,aceasta este foarte sigur.Este cunoscut insa ca botezul i s-au cetit de catre preotul Dimitrie,de la Ospenia...

    Agapia Gherghel>>

    Am pornit spre biserica Uspenia,ce-i mai zice si biserica Domneasca...catedrala din Botosani.Am cautat pe preotul Dimitrie si dupa rascolirea catorva groase volume prafuite de vreme si care erau trecute numele tuturor Botezatilor de<<Dumnealui preotul iconom Ion Stamati>>urmatoarele randuri pe care le dau in exacta transcriere:

    <<Nascut la 15 ghenarie 1850 din parintii:Gheorghe Eminovici,si sotia sa Ralu,nascuta Vasile Iurascu,care primi botezul in 21ghenarie;s-a numit Mihail,avand nas pe dumnealui stolnicul Vasile Iurascu>>.

    Acest volum se afla in buna pastrare a preotului Dimitrie,de la mai sus pomenita biserica ...Ramane{asadar}cu totul sigurca Mimail Eminescu s-a nascut in Botosani in ziua de 15 ianuarie 1850."

    Credem si noi ca acesta concluzie a d-lui Giurescu trebuie primita si ca,si ca prin urmare,poetul nostru este nascut la 15 ianuarie 1850in Botosani."{Titu Maiorescu,Eminescu si poeziile lui1889,vol.Critice}

    Semnatura....

    Avem,asadar,in fata ochilor nostri "faimosul"document literar -e cel mai mare FALS INTELECTUAL,si,FALS IN ACTE PUBLICE, nu doar din Literatura romana,ci si din cea universala-pe baza caruia s-a stabilit{vom vedea si in ce fel s-a facut "stabilirea"}data si locul nasterii lui Mihai Eminescu!Ca acest document literar este un fals se poate vedea si cu ochiul liber,dupa "insailarile"de tot felul de care s-a facut uz.Nu credem deloc ca suntem singura persoana din Romania,care a vazut de-a lungul timpului acest FALS TOTAL la care s-a recurs,ci credem ca n-a existat nici vointa si nici constiinta necesara demascarii falsului!In maximum 2-3 ani de aici incolo se va face "trap-repejor"LUMINA in Viata lui Mihai Eminescu,si vor fi demascate toate falsurile literare,si toate "ocultismele"cu care au fost manipulate atatea generatii de romani!Ca au fost si inca mai sunt mari interese la mijloc,ca adevarul sa nu iasa la iveala asta se stie,si nu mai este cazul sa aducem nici un argument in acest acest sens.Ceea ce NU SE VREA sa se stie,este chiar Adevarul!Dar adevarul,,umbla cu capul spart pe strazi",in timp ce minciuna si falsurile colcaie peste tot in tara asta,chiar la cel mai inalt nivel,si este imbracata in purpura si in matasuri grele,asa cum se impropotaneaza orice cocota de la Omphalia incoace!De asemeni, si mercenarii condeiului,si fariseii lui Eminescu,si-au facut din plin treaba lor murdara de mauri.,,Maurii si-au facut treaba,maurii sa fie demascati"si siliti sa-si ia inapoi minciunile si falsurile literare la care s-au dedat!Pentru cei care n-au ajuns inca la adevar,si nici nu stiu cum sa ajunga la el,sa mai privim odata data de nastere a lui Mihai Eminescu,pe care ne-o da d-ul Titu Maiorescu,dupa ce-i ia N.D.Giurescu "panza de paianjen de pe ochi":,,Toata nedumerirea a incetat astazi,in urma cercetarilor d-lui N.D.Giurescu,caror rezultat l-a publicat printr-o scrisoare in Convorbiri literare -ca sa-l dumireasca si pe d-ul Titu Maiorescu de nedumiririle sale-de la 1 iulie 1912,de unde extragem urmatoarele..."Dar noi sa nu extragem nimic din ceea ce extragea d-l Titu Maiorescu la 1 iulie 1912,ci sa facem diferenta neta-in ani-intre scrisoarea A.Drogli,sora mai mare a poetului,si scrisoarea lui N.D.Giurescu,publicata in Convorbiri literare,cand ii dispare nedumerirea Mentorului Junimii:1912-1889=23ani.Asa cum poate vedea oricine are ,,ochi de vazut si urechi de auzit"datele celor doua scrisori sunt IDENTICE-la 23 de ani batuti pe muche-dar ele se contrazic reciproc!De ce se contrazic?Pentru ca totoldin acest document literar este contradictoriu,si fiecare parte care este chemata "la bara"sa depuna marturie in privinta nasterii lui Mihai Eminescu o contrazice pe cealalta,si toate se contrazic intre ele!Si atunci cand niciuna dintre parti-respectiv SCRISORI-nu e in acord logic cu niciuna din celalalte parti,atunci totul este un fals intelectual,si de la cap la coada,si de la coada la cap,lucru pe care il vom dovedisi prin analiza de substanta a partilor{elementelor aduse in discutie}si prin analiza simbolistica.Si cum intre contrariu absolure nu exista termen mediu-conform lui Aristotel-ii "extragem "si noi,d-lui Maiorescu tertul inclus in mod arbitrar-15ianuarie 1850-si-l declaram FALIT si la stiinta,si la constiinta,caci nici o stiinta veritabila nu se contrazice singura,si nici o constiinta care se contrazice in Esenta,nu este constiinta,ci inconstiinta!Si lucrul acesta il putem proba oricand ca se sprijina pe fals,si tot ceea ce se sprijina pe fals,si pe marturii mincinoase,e lovit de nulitate,si intelectual si jurirdic ! Semnatura....

    <<ARHIVA>>

    Pagina4

    Dupa ce am vazut care sunt simbolurile NUMERICE si HERMETICE folosite,atit in privinta datei de nastere,cat si in privinta mortii-moarte "anuntata",cu anticipatie,inca din 1883,si semnata prin simboluri hermetice si in vol.POESII in mod identic-nu mai exista nici un fel de dubii in privinta celor doua documente false care au stat,si inca mai stau-cat or mai sta,mai mult de 2-3ani de aici incolo n-or sa mai stea nici ele,ci se vor duce dupa Maur-la baza stabilirii datei de nastere a lui Mihai Eminescu,cum nu mai exista nici un fel de dubii asupra autorului Asasinatului Moral{Moartea civila si tot ceea ce a urmat dupa aceea pana la moartea fizica propriu zisa}la care a fost supus Eminescu,din cauza ,,Cantecului caracudesc"si acelui:,,Vau,vau ,vau [666]cel sarlatan,"care a insemnat ,,foaia de trimitere"a lui Eminescu nu doar la spitalul de nebuni a d-rului Sutu,ci si in vesnicie,cu ,,Piatra de capatai"de la Bellu.Si-i RUGAM FRUMOS pe unii-cat ii mai rugam si pe ei,ca s-ar putea sa schimbam si noi rugamintea in altceva-sa se abtina cat pot ei de tare sa se abtina,in a ne mai pune piedici,si a ne mai anula de acum incolo paginile pe care le scriem!Si daca acesti domni-ca inca ii mai domnim pe unii,asa, ca sa mai fie...-nu vor sa inteleaga de buna voie,ca vremea minciunilor,si a excrocheriilor SARLATANULUI,a trecut demult,sau ca isi traieste acum ultimile clipe de agonie,or sa vada cat de curand ca nici noi nu glumim,si nici nu ne tragem de sireturi cu nimeni! Dar cum argumenteaza Titu Maiorescu data de 15 ianuarie 1850 ,pe care i-o stabileste CHIAR EL{BRAVOS MATADORES},inca de la 1889,de la momentul mortii lui Mihai Eminescu ,si nu la 1 iulie 1912 ,cand,chipurile l-ar fi luminat si pe el la minte N.D.Giurescu prin "opozitie contrar extrema"cu momentul mortii survenit in acel an,1889,tocmai cand apele revarsate ale Nilului ajungeau la Memphis,si oglindeau in el...Templul lui Mercur-Hermes -Toth-chiar la numarul 1[unu si nu UNUL].Si sa va mai dam un indiciu "domnilor",care ziceti ca nu avem probe:vedeti ca anul acesta,la 121 de ani de la moartea lui Eminescu [11x11=121]Ploua DE RUPE in Romania,chiar zi si noapte!Oare de ce?Ca n-avem noi probe,sau ca vine Hapi peste noi,cu zeul MIN cu totul?Ia mai ganditi-va,asa, de-o parere macar...

    Semnatura.... Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Vasile Scanteianu (discuție • contribuții).

    D-le Scânteianu, din nou înțelegeți greșit rostul unei pagini de la Wikipedia. Paginile de discuție ale articolelor sînt un spațiu destinat discuțiilor despre articol --- adică despre ce mai trebuie adăugat, ce surse mai trebuie consultate etc. ---, nu despre subiectul articolului. Mai mult, textul dumneavoastră de mai sus nu are de fapt ce căuta aici, pentru că reprezintă părerile dumneavoastră personale despre felul cum s-a stabilit data nașterii lui Eminescu. Articolul nu poate să conțină aceste păreri, pentru că unul din principiile fundamentale ale Wikipediei este verificabilitatea: orice afirmație făcută în articol trebuie să provină din surse. Ca urmare aceste păreri nu-și găsesc locul nici în paginile de discuții. Desigur, dacă aveți surse care sprijină teoria falsului intelectual atunci povestea se schimbă. Aveți? — AdiJapan 14 iulie 2010 10:25 (EEST)
    Având în vedere și discuția de mai sus, de la „Dată naștere”, vă spun că în Moldova mai era o practică. Declararea nașterii unui copil era uneori amânată, mai ales iarna când drumul greu putea dăuna nou-născutului, până se ajungea la o biserică. Acolo se pare că amânarea declarării nu era acceptată (administrația austriacă? amenzi?) și se nota că nașterea a avut loc cu cel mult o săptămână în urmă. Nu am nicio sursă cu privire la Eminescu, ipoteza prezentată se bazează pe un caz din familie, chiar la Botoșani. Desigur că scrisoarea stareței n-ar contrazice registrele Bisericii. Dacă foaia matricolă a liceului din Cernăuți și registrul de la Junimea ar fi citate în surse (acelea pe care le cere AdiJapan), aș propune o formulare în articol gen: „Deși în actele oficiale ziua sa de naștere este trecută drept 15 ianuarie 1850, el și membri ai familiei sale afirmă că ea ar fi fost în jurul datei de 20 decembrie 1849”. Și citarea surselor. Iar în introducere să apară data nașterii conform actelor. --Turbojet 14 iulie 2010 13:30 (EEST)
    Din cîte știu eu, tot dintr-un caz din familie, amînarea era legată de mersul la școală (și în armată, în cazul băieților), care se decidea în funcție de anul nașterii. Părinții preferau uneori să declare nașterea în ianuarie dacă li se năștea copilul în decembrie. Dar despre Eminescu asta nu reiese din nici o sursă, deci n-o putem spune în articol. De altfel articolul deja conține o secțiune despre neclaritățile privind data și locul nașterii, scrisă (de mine [1]) pe baza notei lui Maiorescu. Dacă totuși nota lui Maiorescu este un „fals intelectual” atunci neapărat trebuie să scriem și asta în articol, dar numai pe bază de surse, nu de aprecieri personale. — AdiJapan 14 iulie 2010 15:00 (EEST)
    Un nou delir de la Vasile Scanteianu, care iarăși a uitat să prezinte surse. — AdiJapan 17 iulie 2010 05:00 (EEST)

    Etnia[modificare sursă]

    Călinescu a prezentat informațiile care se vehiculau despre originea lui Eminescu, prezente în diverse articole sau cărți publicate. Pentru fiecare astfel de ipoteză există o referință sub formă de număr care trimite la bibliografia de la sfîrșitul volumului., de exemplu pentru chestia cu originea din negustorul turc creștinat numit Emin Efendi este menționat articolul "Amintiri din Junimea", publicat de Iacob Negruzzi în revista Viața Romînească în anul 1921. Pentru ipoteza descendenței dintr-un ofițer suedez există trei referințe, una în volumul "Poezii" scos la editura Alcalay cu o notiță bibliografică din partea "căpitanului Eminescu, fratele poetului M.E.", a doua în cartea lui Iacob Negruzzi și a treia într-un volum numit "Omagiu lui Mihai Eminescu", Comitetul Comemorării, Galați, București, 1909. Pentru ipoteza cu originea armeano-polonă există de asemenea materiale la care se face referință, de exemplu articolul "Familia Eminovicz în Polonia" scris de Grigore Nandriș în Jurnalul Literar de la Cernăuți (1923), articolul "Coincidențe", scris de Leca Morariu în aceeași revistă de la Cernăuți și articolul "Die Abstammung Eminescu's" scris de P. Tomaschek în ziarul Czernowitzer Morgenblatt (1923). Absolut toate ipotezele despre originea lui Eminescu pe linie maternă și paternă sînt scoase din astfel de materiale tipărite. Călinescu nu face afirmații gratuite și nu-i inventează strămoși lui Eminescu. (((Preluat de aici: http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=593236&st=7884&start=7884))) --Miehs (discuție) 29 iulie 2010 18:07 (EEST)

    Worldcat author listing[modificare sursă]

    Eminescu, Mihai 1850-1889 ( în divese limbi ) ‫•‏לערי ריינהארט‏•‏T‏•‏m‏:‏Th‏•‏T‏•‏email me‏•‏‬ 3 octombrie 2010 21:16 (EEST)

    Eminescu a fost ucis[modificare sursă]

    Eminescu a fost UCIS in ospiciu de un bolnav mintal care l-a lovit in cap cu o caramida in timp ce canta "desteapta-te romane". A ajuns in ospiciu datorita convingerilor politice si faptului ca deranja prin inteligenta lui . Ce scrieti voi aici este partial adevarat . sper sa modificati acum ca Eminescu este mort ca voi numai despre morti acceptati modificari . Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.25.162.26 (discuție • contribuții).

    Sursele care afirmă asta nu sunt considerate de încredere. --Turbojet 13 decembrie 2010 14:37 (EET)

    Modificările utilizatorului Mayuma[modificare sursă]

    Modificările utilizatorului Mayuma din 13 ianuarie au stricat structura articolului, înlăturând practic introducerea. Totul era bine organizat, cele 3 noi secțiuni repetând practic anumite secțiuni deja existente (exemplu: Orientarea politică și activitatea de jurnalist [secțiune nou introdusă] și Activitatea de jurnalist politic [deja existentă]). De altfel, adăugirile sale conțin afirmații fără acoperire bibliografică, dar și exprimări neenciclopedice. Unde mai pui că a stricat și grafia uniformă cu „â” din „a”. Propun revenirea asupra modificărilor sale sau, acolo unde este posibil, introducerea noilor informații în alte secțiuni.Sebimesaj 16 ianuarie 2011 00:12 (EET)

    Aveți dreptate. Dar cine vă împiedică să faceți revertul respectiv? --Sîmbotin (discuție) 16 ianuarie 2011 01:32 (EET)
    Posibilele reacții. Întotdeauna este mai productiv să discuți înainte, decât să te războiești după.Sebimesaj 19 ianuarie 2011 18:57 (EET)

    Bibliografie[modificare sursă]

    De înlocuit „bibligrafie” de Dumitru D. Panaitescu cu „bibliografie” de Dumitru D. Panaitescu (pagină protejată). --92.80.235.209 (discuție) 16 martie 2012 11:24 (EET)

    În revista Familia nr 2 din 1892[1] apărea următoarea informație: Brockhaus, cunoscutul editor din Lipsca, s-a decis a publica intr'un volum elegant, toate poesiile lui Eminescu, traduse în limba germană, de Carmen Sylva, Mite Cremnitz, Edgar de Herz, Grigorovitza, Rudov, Oswald Neuschotz și Melhior Hârsu. Acestă publicație, pe lângă o notiță biografică, va mai cuprinde și un studiu asupra producțiunilor lui Eminescu și asupra influenței ce a esercitat-o asupra tinerilor scriitori români.

    1. ^ Familia nr 2, 1892

    Fotografie[modificare sursă]

    Promoţia 1864 a gimnaziului din Cernăuţi. În medalion ar putea fi Eminescu

    Ar fi nevoie de o sursă de încredere pentru ipoteza asta, care cercetători o consideră adevărată. --Mihai (discuție) 28 februarie 2015 18:40 (EET)

    Maiorescu[modificare sursă]

    Titu Maiorescu a fost complice la lichidarea lui Eminescu(p 29 din Razboiul-nevazut-al-evreilor-sionisti-cu-romanii, editura Carpathia Rex, 2004.--5.15.179.128 (discuție) 8 iulie 2015 21:56 (EEST)

    Aici nu redăm radio șanț și nici teorii paranoide ale conspirației. Tgeorgescu (discuție) 8 iulie 2015 23:18 (EEST)

    Teoria conspirației[modificare sursă]

    Teza că din moment ce medicii din secolul XIX nu au acționat la nivelul cunoașterii medicale din secolul XXI este vorba de o monstruoasă conspirație este o teză de teoria conspirației. Mă întreb dacă sursele care o redau pot fi considerate de încredere. De ex. susținerea că Eminescu vorbea în cod masonic (deci nu delira) nu poate fi verificată, deoarece masonii au depus jurământ să nu dezvăluie secretele masoneriei. Tgeorgescu (discuție) 18 iulie 2015 22:42 (EEST)

    De exemplu, moartea lui George Washington nu este atribuită unei conspirații, ci cunoașterii medicale a epocii. Tgeorgescu (discuție) 18 iulie 2015 22:48 (EEST)

    • Nu știu dacă ați deschis discuția asta cu o finalitate anume pentru articol sau doar cu titlu general, dar ar fi foarte binevenită o sursă solidă pentru toată povestea cu boala, moartea și teoriile conspiraționiste care au fost alimentate de aceste evenimente. Cert este că literatura este vastă și calitatea ei variază enorm între extreme.

      Articolul acesta pare doar în aparență compact și bine fundamentat, probabil datorită lungimii și numeroaselor surse enumerae, în fapt are însă foarte multe defecte. Ar merita un efort colectiv să fie adus la statutul de articol de calitate, mai ales că este unul dintre cele mai citite de pe ro.wiki.--Mihai (discuție) 18 iulie 2015 23:48 (EEST)

    Din câte înțeleg ideea că Eminescu a fost asasinat se bazează pe (i) a fost tratat cu compuși de mercur (ceea ce era un tratament obișnuit în epocă, dar în prezent s-a ajuns la concluzia că sunt toxici); (ii) ceea ce nu au făcut medicii pentru a confirma că a fost într-adevăr bolnav de sifilis, deși conform cunoașterii medicale actuale ar fi putut s-o facă; (iii) pe afirmația că transmitea mesaje secrete în cod masonic, ceea ce medicii interpretau în mod fals drept delir; (iv) anumite telegrame/documente critice la adresa lui Eminescu care într-o interpretare imaginativă ar fi indicii pentru o conspirație între dușmanii și prietenii lui de a-l reduce la tăcere. Pe scurt, speculații despre ce-ar fi putut să fie, dar nu poate fi dovedit. Tgeorgescu (discuție) 19 iulie 2015 00:04 (EEST)
    Mna, teoria era expusă și într-o carte editată la Saeculum IO, dacă îmi aduc aminte ceva în genul „10 mistere din istoria românilor”. Care nu s-ar califica drept SdÎ contra biografiilor academice serioase. Dar poate totuși s-a aplecat un autor serios asupra întregii povești, făcând o istoriografie a problemei, și atunci întreaga secțiune corespunzătoare ar putea fi tratată sintetic după el și nu „teaching the controversy”. --Mihai (discuție) 19 iulie 2015 00:13 (EEST)

    Paritatea surselor[modificare sursă]

    Valimali67 a citat o revistă pentru a verifica anumite susțineri (asasinarea lui Eminescu). Așa că nu mai poate susține că a cita alte reviste nu ar verifica susținerile contrarii. A se vedea și îndrumarea de pe en.wiki en:WP:PARITY. Tgeorgescu (discuție) 20 februarie 2016 20:30 (EET)

    De fapt el însuși a scris "citarea la o pagină protejată se face cu surse bibliografice (cărți/reviste) așa cum au procedat și ceilalți." Tgeorgescu (discuție) 20 februarie 2016 20:39 (EET)

    Îndrumarea respectivă a fost tradusă pe Wikipedia:Opinii marginale#Paritatea surselor. Tgeorgescu (discuție) 20 februarie 2016 20:41 (EET)

    Dacă vă referiți la articolul Ion BELDEANU „Tragedia lui Eminescu văzută de Theodor Codreanu”- pag. 28 din revista respectivă, citarea a fost făcută distorsionat: în articolul Wikipedia s-a scris că „iar A. D. Xenopol chiar a susținut că acesta nu a fost nebun”, dar în studiul lui Ion Beldeanu scrie cu totul altceva despre Xenopol. Am adăugat un link spre versiunea online a articolului respectiv (la secțiunea Bibliografie), astfel încât să poată fi consultat. --Bătrânul (discuție) 20 februarie 2016 20:59 (EET)
    Ca să rezum tărășenia, după el a discuta despre boala lui Eminescu în baza diagnosticelor puse de profesori universitari români de la facultăți de medicină ar fi "manipulare supus[ă] intereselor de subjugare a neamului român", deoarece se pierd ocazii de a înfiera cozile de topor aservite puterilor străine, masonii și evreii prin a enunța teorii paranoide ale conspirației, care fac deliciul cititorilor de bloguri de extremă dreaptă. Diferențele dintre ce consideră academicienii despre boala lui Eminescu și ce cred "masele largi populare" nu puteau fi mai mari. Tgeorgescu (discuție) 20 februarie 2016 22:47 (EET)
    Deci în loc de a avea o discuție academică despre un fapt istoric ceva mai greu de determinat, avem o discuție despre ce interesele actuale ale poporului român (sau mai bine zis ale Noii Drepte) dictează referitor la cum trebuie istoricii să rescrie istoria pentru ca ea să se conformeze acestor interese. Tgeorgescu (discuție) 21 februarie 2016 18:51 (EET)
    „Discuție academică”?!? Priviți aici mostră de discuție, împănată cu insulte și imprecații. E greu de discutat cu cineva care apelează la o așa manieră de abordare. --Bătrânul (discuție) 21 februarie 2016 19:07 (EET)
    Da, nu e o problemă de interpretare corectă a surselor sau de a fi folosit surse care nu sunt de încredere, ci problema este de a nu face propagandă pentru puncte de vedere extremiste, pe care el le consideră ca fiind singurele corecte sau singurele corespunzătoare intereselor naționale. Tgeorgescu (discuție) 21 februarie 2016 19:19 (EET)
    Faptul istoric menționat poate fi adevărat sau fals, e treaba experților să analizeze cum au stat lucrurile. Dar a menționa aceste controverse nu este sub nicio formă "subjugare a neamului român", că soarta neamului român nu se împiedică de detaliul că Eminescu a avut sau nu psihoză. Dacă asta a fost realitatea, ea nu va schimba soarta neamului nostru. Singurul lucru căruia îi poate pune contre este exploatarea propagandistică a morții lui Eminescu pentru susținerea unor grupări extremiste. Și normal că extremiștii nu se bucură că le este dezumflată o balivernă propagandistică. Deci acuzele nu sunt de (in)corectitudine empirică, ci de puritate ideologică, în care ideologia Noii Drepte este considerată pură. Tgeorgescu (discuție) 22 februarie 2016 00:03 (EET)
    Pentru el Mungiu chiar e "vândută" și asa este pentru el oricine îi dezumflă balivernele ideologice. Lui îi place să știe că dușmanii României sunt ungurii, masonii și evreii, iar cine-i tulbură această certitudine nu poate fi decât vândut. Tgeorgescu (discuție) 22 februarie 2016 00:19 (EET)

    Cercetarea originală[modificare sursă]

    Codreanu nu afirmă că el însuși își consideră propria teorie drept valabilă și nici Beldeanu nu face același lucru. Prin urmare afirmația că alții găsesc aceasta drept ipoteză valabilă este neverificabilă în sursele citate. Este verificabilă în opiniile personale ale lui Valimali67, dar el nu este sursă de încredere. Tgeorgescu (discuție) 18 august 2016 00:50 (EEST)

    Verificare înseamnă în acest caz o afirmație explicită ca „Eu consider această ipoteză drept valabilă.” Tgeorgescu (discuție) 18 august 2016 00:52 (EEST)

    O opinie ca fapt obiectiv.[modificare sursă]

    Este oare drept ca să consideri o opinie ca fapt obiectiv și să afirm că ea este singura variantă așa cum a făcut-o un utilizator la paragraful 'Teoria asasinării, clasificând teoria drept conspirație (intergalactică :)) fără drept de revocare. Vă rog, vreau să vorbesc cu utilizatori serioși без цирк. Sunteți de acord? O dată, de două, adjudecat!--Valimali67 (discuție) Valimali67 (discuție) 28 august 2016 20:00 (EEST)

    Ce spun biografii/monografii importanți ai lui Eminescu despre conspirațiile privind moartea sa? --Mihai (discuție) 28 august 2016 20:06 (EEST)
    În momentul de față ipoteza asasinării este într-adevăr o teorie conspirativă și deoarece este improbabil să apară dovezi solide pentru ea, bănuiesc că așa va și rămâne. Tgeorgescu (discuție) 28 august 2016 20:19 (EEST)
    Vezi argumentele mele pe #Teoria conspirației. În orice caz, sursele de încredere au prioritate față de argumentele editorilor. Tgeorgescu (discuție) 28 august 2016 20:22 (EEST)
    Cred că dacă teoria nebuniei lui Eminescu ar avea suficiente dovezi, atunci aici nu ar mai exista nicio altă teorie. Însă mulți istorici, eminesciologi etc. se îndoiesc că ar fi fost nebun. Luați orice carte de a lui Eminescu (nu ediția Titu Maiorescu) și citiți ce scrie pe ultima pagină despre moartea sa. Tot ce vreau eu este să scriu considerată de unele persoane o teorie a conspirației. Puteți să-mi demonstrați că toți academicienii sunt de aceeași părere cu dumneavoastră? Succes. Dar până atunci eu nu vreau să vă împărtășesc paranoia generală molipsitoare. --Valimali67 (discuție)
    Nu v-ați însușit termeni ca „teorie conspirativă” și „paranoia”, dovadă că îi folosiți intempestiv și arbitrar. Articolele Wikipediei despre acești termeni vă pot lămuri ce înseamnă ei. Tgeorgescu (discuție) 28 august 2016 20:36 (EEST)
    De ex. pe [2] și [3]. Unui vorbitor cult al limbii române îi este clar că îi folosiți fără să știți ce înseamnă. Tgeorgescu (discuție) 28 august 2016 20:47 (EEST)
    În loc de „paranoia” ar fi trebuit să folosiți „scepticism”, iar în loc de „teorie conspirativă” ar fi trebuit să folosiți „proces de intenție”. Tgeorgescu (discuție) 28 august 2016 21:04 (EEST)
    Pe urmă din „nu a fost nebun” nu rezultă „a fost asasinat de o conspirație condusă de Titu Maiorescu, coadă de topor a puterilor străine”. Atât știau medicii pe timpul respectiv, atât au făcut. Atât psihiatria cât și farmacoterapia erau slab dezvoltate. Mai bine de atâta nu știau, nu le putem reproșa că nu s-au comportat la nivelul cunoașterii medicale din secolul XXI. Tgeorgescu (discuție) 28 august 2016 21:21 (EEST)
    Nu orice tratament greșit din secolul XIX este o conspirație. E chiar de bun simț că ipoteza asasinării presupune o conspirație pentru care nu există dovezi concludente. Deci se încadrează prin chiar enunțul ei la definiția conceptului de teorie conspirativă. Tgeorgescu (discuție) 28 august 2016 23:27 (EEST)
    [fragment susceptibil de a fi caracterizat ca atac la persoană șters] De altfel, Titu Maiorescu a fost primul care a afirmat pe față că Em. ar fi fost nebun (vedeți scrisoarea lui către Eminescu din Austria; oare de ce Austria? -obviously). Mai degrabă cred toți oamenii nebuni decât să-l cred pe Eminescu a fi nebun. Oricum argumentul rămâne, deoarece nu ați adus nici un contraargument (viabil): Puteți să-mi demonstrați că toți academicienii sunt de aceeași părere cu dumneavoastră?. Nu mai lungiți discuția că mă doare capul. Aduceți argumente pe temă, nu pe ce ați visat aseară.--Valimali67 (discuție)
    Vali, d-ul Tgeorgescu este recunoscut pe wiki a fi exponentul mainstreamului, este un fel de digiDumnezeu si are mai mult de 100 de arhangheli. Toate itele ajung la dansul, eu v-as sfatuii(sic) s-o lasati balta, nu ajungeti nicaieri si veti fi acuzat de trolling. Eu v-am spus, nu puteti spune ca nu. Asybaris aport 29 august 2016 20:47 (EEST)
    Unde am afirmat eu că Dacia preistorică n-ar aparține lui Densusianu? Problema cu ea nu e că nu i-ar aparține, ci că a fost respinsă pe larg drept fantasmagorie, încât este compromițător pentru un istoric să afirme că această carte ar fi știință valabilă. Tgeorgescu (discuție) 30 august 2016 01:03 (EEST)
    Faptul pretins de ipoteza asasinării poate fi adevărat sau fals, dar până se va lămuri în mod clar acest lucru ea rămâne o teorie a conspirației. Autorul ipotezei fie și-a dat seama că scrie o teorie a conspirației, fie făcea proză fără să știe, ca Monsieur Jourdain. Tgeorgescu (discuție) 30 august 2016 01:14 (EEST)
    Iar „cine-au îndrăgit străinii” se referă la cei cărora le sunt dragi străinii, la cine altceva să se refere? Wikipediștilor le sunt dragi străinii, cum ar fi Newton, Einstein, Hawking, etc. Într-o enciclopedie serioasă nici nu se poate altfel. Tgeorgescu (discuție) 30 august 2016 01:20 (EEST)
    De fapt pe Wikipedia avem doi Densusianu: Nicolae Densusianu și Ovid Densusianu, primul a fost doar membru corespondent al Academiei, celălalt a fost membru titular. Tgeorgescu (discuție) 30 august 2016 01:42 (EEST)
    Omule, de ce cereți să se lămurească că a fost o asasinare când nu s-a putut lămuri concret dacă ar fi avut vreo boală și ce boală ar fi avut (ieri sifilis, azi halucinații și nu mai știu ce alte boli mintale)? E ca și cum ați vrea ca la etimologia unui cuvânt să existe decât o variantă că celelalte ar fi teorii ale conspirației (asta e paranoia). Nu este o teoria a conspirației, este altă teorie. Și dumneavoastră lărgiți discuția cu Densușianu. Sunteți deja la a doua tentativă de abureală. Nici una dintre teoriile privind asasinarea lui Eminescu nu reprezintă o teorie obiectivă. Puteți știi dacă Eminescu a avut sifilis când creierul lui l-a mâncat pisica, iar bunul lui prieten Maiorescu l-a lăsat pe mâna unui nebun care îl trata cu mercur, spunându-i s-o lase mai ușor cu ziarul Timpul că de fapt țara mergea foarte bine. Deci tot n-ați înțeles, pe mine nu mă interesează opinia dvs. despre teoria asasinării (nu vreau WP:CO), ci vreau să-mi demonstrați că toți academicienii (și alte surse sigure) sunt de opinie că teoria asasinării ar fi o conspirație. Dacă nu, atunci riscați să încălcați Wikipedia:PDVN. Chiar dacă ar fi în minoritate cei ce cred asta tot au dreptul să fie ascultați. Că tot luptați dvs. pentru minorități (homosexuali etc.). Asta e a treia oară când vă cer un contraargument și dvs. ocoliți să vă confruntați direct cu argumentul. Eu la a patrulea astfel de gest refuz discuția și declar conversația închisă.
    PS: Un membru al Academiei Române este automat o sursă lincențiată.
    NU, Nu pot sa cred ca lupta pentru LGBT... NU, NU si iar NU. Este adeptul sexului cu ingerii vezi aici si God and Sex: What the Bible Really Says. Nu are nicio legatura una cu alta. Si chiar daca ar avea, este legiferata in multe tari civilizate. Urmeaza si Romania sa se civilizeze si sa dea pentru adoptie copiii de la orfelinate si nu numai, familiilor de homo sa-i educe intr-un adevarat spirit LAIC ca tot se vorbeste peste tot de el, de parca am fi sub controlul inchiziției catolice sau sub dictatura unui ayatollah. Asybaris aport 30 august 2016 10:11 (EEST)
    În România nu se va legaliza niciodată așa ceva. Se organizează un referendum pentru limitarea căsătoriilor homosexuale prin constituție odată cu alegerile parlamentare. [fragment susceptibil de a fi caracterizat ca atac la persoană șters]. Ori cât s-ar zbate ONG-urile bine finanțate ale lui Șoroș, aici nu va fi nicio Revoluție franceză.
    Deja îmi este clar că dl. Tgeorgescu nu este o persoană cu care se poate vorbi. Îi invit pe ceilalți utioizatori la discuție. Dl. Asybaris puteți să-mi arătați sprijinul pentru ceea ce fac?--Valimali67 (discuție)
    Eu sunt pentru introducerea tuturor opiniilor autorilor notabili in orice domeniu. Toate textele care se introduc sa fie sustinute de surse catre bibliografie notabila. Chestiunea cu protocronismul Daciei preistorice este una notabila care merita sa fie inclusa in enciclopedie. Daca la Eminescu exista surse care sustin asasinatul sau sifilisul informatiile trebuiesc introduse pentru ca sunt verificabile si au notabilitate din moment ce ele exista. Tot ce am spus acum este pe de alta parte in contradictie cu opiniile lui Tgeorgescu, Pafsanias si multi alti arhangheli sustinatori a unei enciclopedii stiintifice. Eu unul sunt de acord cu asa ceva, DAR... cine stabileste ce este stiintific si ce nu? Ce baza ne putem pune pe Tgeorgescu, Ewan si alti contribuitori de alta sorginte, care fac legea in domeniul religios, LGBT, al chestiunilor de holocaust, Garda de fier, legiunea lui Zelea Codreanu, minoritati, maghiarizare si alte probleme sensibile? Eu nu dau o ceapa degerata pe mainstreamul lor ambiguu si neverificat de catre cineva. De unde stiu eu ca Sexul cu Ingerii si Michael Coogan, evreu la origine, crestinat catolic, sunt de notabilitate sau sunt doar oportunitati pecuniare si de demantelare a spiritului religios existent prin multe parti ale planetei? Nu stiu. Nu stiu nici daca Tgeorgescu are dreptate si stie ceva in aceste domenii. Eu sunt pentru informarea corecta a cititorilor. Cum turma este eterogena si plina de supusi in fata elementelor temporare de tip alpha a politicii globalizatoare, eu ma pozitionez in a fi un exilat, un periferic care prefera sa gandeasca cu capul lui ceea ce citeste in ce scriu altii si ce vor altii sa ne bage pe gat. Orice ai face, turma se va lua dupa propaganda si te va dușmăni pentru ca esti diferit de ei. Asta-i spiritul intolerantei pe care-l striga in gura mare intolerantii pentru a se apăra de propriile judecati pe care cred ei ca le-au pus in slujba cunoasterii, ei fiind niste periferici aflati in dispute pe care vor sa le castige cu orice pret. De aceea se si sustin unii pe altii. Asybaris aport 30 august 2016 12:08 (EEST)

    Observ o sectă bine-închegată [fragment susceptibil de a fi caracterizat ca atac la persoană șters]. Apoi vine masa de oameni care pentru a prinde și ei o funcție de administrator fac ceea ce face toată lumea pe aici. Asta trebuie să înceteze. Deja în presă și în societate Wikipedia este rău-famată. Valimali67 (discuție) 30 august 2016 13:13 (EEST)

    Valimali67, mă alătur Dan Mihai Pitea insistând ca

    „să explicați pe pagina de discuție aferentă ce doriți să faceți și să așteptați reacțiile celorlalți utilizatori. ....; cel mai eficient mod de a-i „ataca” pe cei cu care nu sunteți de acord este să vă concentrați asupra problemei care vă interesează și să le dați cu argumente „peste degete”, deci mai precis să căutați ce spun marile autorități în domeniu, de la G Călinescu, Vianu, Perpessicius, Negoițescu, Eugen Simion șamd și să-i citați.” În încercarea de a căuta pe cât posibil abordări eficiente ale subiectului discuției, vă rog să evitați caracterizările persoanelor implicate în aceasta.--Accipiter Q. Gentilis(D) 30 august 2016 17:42 (EEST)

    Pe mine nu mă deranjează afirmația că Eminescu nu a fost nebun. Mă deranjează implicația invalidă „nu a fost nebun, deci a fost ucis”. În timp ce explicația „a fost surmenat și anturajul lui a interpretat asta drept nebunie, fiind tratat conform farmacoterapiei din secolul XIX” este mult mai conformă cu briciul lui Occam decât a visa conspirații sinistre. Tgeorgescu (discuție) 30 august 2016 17:51 (EEST)
    Cu privire la faptul ca ipoteza asasinării e teorie a conspirației avem WP:SURSE și acest fapt este evident prin însăși definiția termenului și prin enunțul ipotezei. Se poate întâmpla uneori ca unele teorii ale conspirației să fie dovedite. Dar până se întâmplă acest lucru ele rămân teorii ale conspirației. Nici Valimali67 nu poate demonstra că toți academicienii cred că 2+2=4, deci astfel de cerințe sunt imposibile. El trebuie să demonstreze cu WP:SURSE că există dovezi solide pentru existența acelei conspirații, până atunci lucrul menționat rămâne verificabil și pentru editorii Wikipediei e chiar evident. Deci poziția lui Valimali67 poate fi privită drept negaționism, pentru că neagă un lucru evident. Tgeorgescu (discuție) 30 august 2016 20:27 (EEST)
    Argument similar: „Ideea că Einstein a fost evreu este doar o opinie, nu un fapt obiectiv. Nu puteți demonstra cu surse că toți academicienii cred că Einstein a fost evreu.” Tgeorgescu (discuție) 30 august 2016 20:58 (EEST)
    Atunci textul pate fi schimbat în considerată o teorie a conspirației din moment ce nu este fapt obiectiv că ar fi o teorie a conspirației. Mie mi se pare o decizie justă care ar pune capăt acestei conversații.--Valimali67 (discuție)
    @Tgeorgescu: ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 30 august 2016 22:04 (EEST)
    Este evident și de bun simț că este o teorie a conspirației, plus că sursele citate susțin același lucru. Pur și simplu poeziile lui Eminescu sunt poezii, nu zicem „considerate drept poezii” (de către unii). Tgeorgescu (discuție) 30 august 2016 23:19 (EEST)
    Mai sus se face că nu înțelege că e fapt obiectiv că Einstein a fost evreu. Din punct de vedere obiectiv ipoteza asasinării este o teorie a conspirației. Asta e ceea ce am argumentat mai sus. Tgeorgescu (discuție) 30 august 2016 23:25 (EEST)
    Din câte știu eu pe la clasa a V-a copilașii scriu eseuri prin care demonstrează că o operă aparține genului liric. Mi se pare de bun simț cu atât mai mult dvs. să demonstrați că această teorie este o teorie a conspirației.--Valimali67 (discuție)

    Opinie de cititor[modificare sursă]

    Nu mă pricep la subiect și nici nu mă interesează prea mult, dar fiind "ținut în priză" de îndelungatul conflict asupra unora dintre informațiile care sunt postate în articol, remarc următoarele:

    • Se discută la nesfârșit sinergia faptelor, într-un context în care articolul tot calitativ slab rămâne - în ansamblul lui, din orice parte l-ai privi (în cea mai mare parte nereferențiat, cu etichete și fără o viziune unitară de ansamblu)
    • Eu de când mă aflu pe Wikipedia (și sunt câțiva anișori), altceva despre articolul ăsta decât că nu există un consens în privința cauzelor morții lui Eminescu nu am auzit. Nu am auzit în plus decât - eventual, păreri de genul că articolul este unul foarte important și că se află într-o stare nu prea bună.
    • În economia articolului, ipoteza asasinării este doar o problemă marginală - drept care nu are de ce să-l monopolizeze, chiar dacă este un subiect interpretabil din punct de vedere politic.
    • Văd că la capitolul despre moartea lui ipoteza asasinării ține cap de afiș, deși logic înaintea ei ar trebui să figureze capitolul despre serviciul funerar. De asemenea, remarc în construcția capitolului despre ipoteza asasinării exprimări artificiale, care dau aceeași impresie pe care o dă un text bine "coafat" din punct de vedere al corectitudinii politice.
    • În esență amestecarea unor chichițe politice în evoluția articolului nu a făcut decât să blocheze această dezvoltare. O fi pentru o anumită parte important să se folosească de ideea asasinării pentru a susține un anumit tip de naționalism, iar pentru altă parte important să se opună acestei idei cu potențial subversiv, dar nu cred că aceasta are relevanță pentru Wikipedia. Aici nu facem politică.

    @Valimali67: și @Tgeorgescu:, dacă tot credeți că vă pricepeți la problemă, în locul unei discuții prelungite cu final incert, poate ar fi bine să modificați articolul în ansamblul lui, acționând asupra ipotezei asasinării lui Eminescu așa cum acționați asupra unei probleme marginale. Din punctul de vedere al unui cititor s-ar putea să fie incitant să stea pe margine și să urmărească o păruială, dar doar până la un punct, deoarece dincolo de acesta poate deveni plictisitor și nu prea folosește cuiva la modul practic.

    --Accipiter Q. Gentilis(D) 31 august 2016 09:45 (EEST)

    Corect grăiește Șoimanul ! Problemele apar, însă, când se apucă cineva să introducă informații în articol si vine jupânul cu mainstreamul si arunca totul in derizoriu. Este ceea ce se numeste batalia surselor, ce s-a discutat mai sus. Oricum in orice exista controverse si incertitudini, este o adevarata greseala sa nu se tina cont de echilibrul PDVN-ului mai ales ca sunt surse verificabile ale unor autori notabili. De aceea eu sunt adeptul la introducerea tuturor opiniilor chiar daca sunt de sorginte extremista sau nu. Conteza felul in care sunt puse. Astfel incat, chiar daca se pune o sursa verificabila a unui personaj notabil care zice ca Mihai Eminescu a fost evreu, cu toate ca stim cu totii ca nu-i adevarat, afirmatia trebuie introdusa la controverse pentru echilibrarea PDVN-ului. Cum se face acum... vine mainstreamul si da cu parul si sunt unii care se păruie si altii ca mine care renunta a mai contribui la astfel de subiecte. Exemplu: am facut pe la inceputurile mele niste harti electorale ale Partidului Legionar, bazate pe publicatii verificabile si de incredere; apologetii wikipedisti in domeniu, stim care-s, au inlaturat imediat hartile din articol fara explicatii. Nu a avut niciun rost sa ma pun cu ei din cauza caposeniei lor. In acest mod enciclopedia este vitregita in obtinerea de contributii reale si diversificate din orice nisa informationala demna de luat in seama. Senzatia pe care o percep este una restrictiva, de monopol. Nu mai vorbesc de articolele cu religie, acolo sunt jupani pe fiecare nisa, n-are rost sa-i mai numesc. Este adevarat ca sunt si o gramada de pupatori de moaste care bat campii cu gratie si practic vandalizeaza wikipedia cu textelor lor medievale. Dar astia se vad de la o posta. Asybaris aport 31 august 2016 11:53 (EEST)
    După cum am mai zis, pe ro.wiki e mare lipsă de ce-au crezut Berdiaev, Bulgakov, Lossky, Afanasiev, Florenski. Nu exprimat drept adevăr obiectiv, ci drept teologie a Bisericii Ortodoxe. Eu nu mă opun la afirmații ca „Berdiaev considera că...” sau „Punctul de vedere al lui Lossky este...”. Tgeorgescu (discuție) 31 august 2016 18:28 (EEST)
    Dl. Utilizator:Accipiter Q. Gentilis în încercarea dvs. de a detensiona situația ați evitat esențialul. Eu nu pot să rezolv problemele paginii Mihai Eminescu deoarece dragii utilizatori care veghează asupra acestei pagini îmi vor modifica conținutul pentru a da un nou înțeles ceea ce ar duce la mai multe probleme. Iar eu nu cred că Eminescu a fost îngropat iar după asasinat. Este absurd să nu respecți o ordine cronologică, deci iese de sub discuție varinata dvs. Iar Wikipedia nu va avea de câștigat dacă eu mă iau de mână cu Tgeorgescu și mă apuc să scriu blasfemii pe pagini de teologie și dacă nu respect WP:PDVN pe pagina cu pricina. De fapt teoria asasinării este mult mai răspândită în societate decât nebunia lui Eminescu. Vă rog să ieșiți de sub sfera Fantasia și să intrați în Realia. Iar dl. Asybaris pe mine mă interesează acele hărți despre legionari.--Valimali67 (discuție)
    Fundamentaliștii le consideră blasfemii, pentru cine le acceptă vezi creștinism liberal. Se pare că majoritatea creștinilor din lume s-ar încadra la creștinism liberal, dacă ar avea ocazia și educația necesară să reflecteze profund asupra acestui lucru. Tgeorgescu (discuție) 31 august 2016 19:02 (EEST)
    Plus că la toate universitățile importante din SUA se predau astfel de „blasfemii”, sursa: [4]. Tgeorgescu (discuție) 31 august 2016 19:22 (EEST)
    Domnilor, succes în bătălia dv politică pe subiectul Eminescu, acum este din fericire și mai clar faptul că nu acest subiect vă interesează ci modul cum el poate fi folosit.--Accipiter Q. Gentilis(D) 31 august 2016 18:39 (EEST)
    De remarcat că după mesajul dvs. anterior eu nu am mai discutat problema marginală. Tgeorgescu (discuție) 31 august 2016 18:43 (EEST)
    Nu, domnule Tgeorgescu dvs. nu discutați niciodată pe subiect și asta este foarte deranjant. De aceea nu am preferat să vorbesc cu dvs. Uitați problema! --Valimali67 (discuție)
    Ha, ha, ha, cine a adus aici primul vorba de blasfemii? Ce legătură au blasfemiile cu subiectul discutat? Tgeorgescu (discuție) 1 septembrie 2016 14:30 (EEST)