Discuție:Intervenția Armatei României în Bucovina în 1918

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Probleme[modificare sursă]

Dificil... sunt multe clișee și jumătăți de adevăruri, la îndemână. O privire critică asupra problemei e greu de găsit și mai greu de găsit este literatura care tratează problema din perspectivă ucraineană. Nu că ucrainenii nu ar aduce-o și ei din condei...--Accipiter Gentilis Q.(D) 22 noiembrie 2021 00:35 (EET)[răspunde]

Literatura de limbă engleză este sumară și redusă la esențial, prezentând date care pot fi găsite și în literatura română de critică istorică de după 1993-1995, în general. Ar fi interesant de văzut literatura de limbă germană referitoare la problemă, dar, din păcate nu mă pricep să o pescuiesc.--Accipiter Gentilis Q.(D) 25 noiembrie 2021 01:48 (EET)[răspunde]

De rezolvat:

Denumiri localități[modificare sursă]

Pentru prima denumire apărută în articol dau varianta actuală din limba română și alăturat, în paranteză, variantele de epocă în limbile germană, ucraineană (direct trsnsliterat) și/sau poloneză. Pentru aceeași denumire apărută infra, în articol, dau numai denumirea actuală și în paranteză denumirea istorică întâlnită cel mai des în literatura de limbă română (care de cele mai multe ori este denumire germană din hărțile epocii și mai rar ucraineană, cele mai rare fiind cazurile, în care, apare o denumire alternativă).--Accipiter Gentilis Q.(D) 22 noiembrie 2021 21:05 (EET)[răspunde]

Nelămuriri privitoare la unele dintre localitățile de atunci și corespondența lor cu localitățile actuale:

Rezolvat Rezolvat Vârful Zupania din arealul Sărata, Putila.--Accipiter Gentilis Q.(D) 14 ianuarie 2022 01:43 (EET)[răspunde]
Poate Ștefănești, Zastavna? --Donarius (discuție) 29 noiembrie 2021 09:16 (EET)[răspunde]
@Donarius: Rezolvat Rezolvat cel puțin parțial mulțam. Probabil că da. M-a indus în eroare faptul că la File:Kolomea - 43-49.jpg în careul din dreapta jos linia 20'x11 are 2 de Stefanówka. Logic ar fie ca stația de debarcare să fie cea de pe calea ferată și nu cea de lângă Nistru (probabil au debarcat la cea de la CF și au fost dislocați în final la cea de lângă Nistru de la stânga de Prelipcea, astăzi Vimușiv).--Accipiter Gentilis Q.(D) 29 noiembrie 2021 11:32 (EET)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat cu redirect.--Accipiter Gentilis Q.(D) 14 ianuarie 2022 02:47 (EET)[răspunde]

@Asybaris01: să trec la prima folosire a denumirii localității în pagină, în parantezele în care trec denumirile în de, uk transilterat și pl, alături și denumirile uk în chirilice ? Poate e vreunul care vrea să se uite pe o hartă în chirilice (deși destul de frecvent denumire rusă nu este identică cu cea ucraineană).--Accipiter Gentilis Q.(D) 25 noiembrie 2021 01:37 (EET)[răspunde]

este un exces de zel chestia asta. Daca localitatea exista in ro.wiki, denumirile in alte limbi sunt trecute la articolul ei, ca are linc albastru. Daca nu exista, si e rosu, atunci e problema. Atunci o cauti pe alte wiki si daca exista eu as face linc la acel articol din alta wiki sau fac un ciot unde trec ce stiu, daca stiu. Tu dublezi chestii fara a fi necesar. Nu ne aflam in situatia unor rezumate din alte articole care ar fi necesar a fi transcluse in articolul curent. ...Asybarisaport 25 noiembrie 2021 09:40 (EET)[răspunde]
Ok, mulțam. Concluzia e că mă scarpin unde nu mă mănâncă, nu fac bine. Am notat.--Accipiter Gentilis Q.(D) 25 noiembrie 2021 11:34 (EET)[răspunde]
„Legat de acest articol [...] vin și eu cu o întrebare. Nu ar fi mai bine dacă traducerile articolelor din text ar rămâne doar la articolul de bază despre localități? Mie mi se pare că în forma actuală articolul este supraîncărcat, iar traducerile (uneori multiple) îngreunează cititul. Zic și eu, nu dați cu parul.”
—188.27.183.146 (discuție) 17 ianuarie 2022 01:09 (EET)

Una dintre marile probleme, ale navigării printr-un asemenea articol, este cea a corelării diverselor forme de denumiri date de 4 +/- 1 populații (români, ucraineni, germani +/- evrei, polonezi) în 4+/- 1 limbi diferite și în 4 epoci diferite (austro-ungară/germană, românească, sovietică și ucraineană). În lipsa unei consemnări de acest gen a formelor denumirilor, corespondența informației cu cea relatată de surse este în mare parte un deziderat iluzoriu. Și așa pot exista pentru un singur reper 3 forme de denumiri în limba română, 2 sau 3 în limba germană (din care una "adaptată" în stil evreiesc și una în stil polonez), una poloneză, 3 în limba ucraineană (una ruteană, una huțulă și una în ucraineana actuală) și 2 în limba rusă (una sovietică și una provenită din epoca țaristă). Mai mult, unele localități au fost comasate sau pur și simplu au dispărut. Acest coșmar geografico-lingvistic pasibil de a avea până la 12 forme de denumiri pentru aceeași chestie, care chestie unori a dispărut în epoca actuală, fie prin absorbție fie prin neantizare, necesită pentru a fi înțeles în mod obiectiv, unele compromisuri. Un astfel de compromis ales de mine a fost acela de a preciza ca bază denumirea actuală, asociată doar pentru prima dată cu cele mai frecvente 2 până la maxim 4 denumiri alternative din literatură, cu menționarea ulterioară numai a denumirii alternative cea mai frecvent accesibilă, în raport cu cititorul de limbă română (aceasta fiind, de obicei, denumirea austro-germană).

Demersul, printre altele, este justificat și de necesitatea accesării hărților vechi, care hărți consemnează denumirile epocii conform nomenclaturii austro-germane, românești sau poloneze, în timp ce literatura de limbă engleză actuală apelează nu chiar rareori, la formele ucrainene actuale – transliterate în limba engleză

Personal, aș estima că undeva între 10 și 15 % din timpul destinat scrierii articolului l-am petrecut cu munca de identificare a corespondenței denumirilor geografice.--Accipiter Gentilis Q.(D) 17 ianuarie 2022 01:39 (EET)[răspunde]

Și da, acele consemnări de denumiri alternative îngreunează articolul, dar îl și ajută după cum am precizat mai sus, la stabilirea corespondențelor geografice pe hărți și îl feresc pe cât este posibil în actualul context, de inserarea acelui format fatidic intitulat [sursa nu confirmă].
Pe de altă parte, mie mi se pare absolut jenant pentru articol cu pretenții să îți lași cititorul perplex, când se duce la o hartă și nu vede pe acea hartă ce ai scris în articol. Această situație penibilă am întâlnit-o frecvent în literatura de limbă română și o consider ca fiind în primul rând expresia lipsei unui minim respect pentru cititori. În al doilea rând (care poate e de fapt cel mai important), acest gen de situație compromite în mod destul de serios credibilitatea lucrării, indicând superficialitate în privința documentării. --Accipiter Gentilis Q.(D) 17 ianuarie 2022 01:59 (EET) P.S. Nu mai e cazul însă, să consemnez că până și geografii și-au modificat optica, în privința segmentării reperelor geomorfologice , de vreo 3 ori din acea epocă și până acum. :))[răspunde]

Nedumeriri...istorice[modificare sursă]

Propunerile lui Flondor din memoriul trimis lui Brătianu în 1915, de partajare a Bucovinei. De ținut în atenție este opinia lui Flondor din memoriu, precum că nordul Bucovinei va fi pierdut oricum. Linia roșie punctată din stânga de pe cursurile superioare ale Siretului și Sucevei indică demarcația dintre teritoriul care poate fi cedat ucrainenilor și cel care trebuie păstrat, pe lângă teritoriul care oricum trebuia cedat și care era situat la nord de Prut, ca soluție acceptabilă.

Interesant e cum Flondor, care, spunea încă din 1915 că nordul Bucovinei va fi pierdut oricum și propunea inițial doar o marjă de negociere limitată la teritoriul dintre Prut și Siret, fiind în principiu de acord, la nevoie, cu soluția minimală a obținerii doar a regiunii de vest a acestuia, a întors-o.

O chestie care ar fi amuzantă dacă n-ar fi tragică, este că la Paris comisia americană a propus partajarea eficientă pe criterii etnice, care a fi păstrat pentru Ro zona de est (cu români) a teritoriului dintre Prut Siret și Nistru și Cernăuții. Cea mai interesantă însă este miopia politică și strategică a celor care au decis că România va fi în stare să asimileze mase compacte de ucraineni foarte naționaliști, așezate fix lângă graniță, în condițiile în care chiar o parte dintre generalii cu funcții de răspundere știau încă de la începutul interbelicului că, nu e o decizie bună și că nu vor putea asigura în perspectivă defensiva teritorilor respective, în fața statului sovietic. Interesante sunt, de exemplu, considerațiile lui Schina despre regiunea limitrofă a Hotinului.--Accipiter Gentilis Q.(D) 25 noiembrie 2021 02:02 (EET)[răspunde]

Mintea omului cea de pe urmă funcționează bine în retrospectivă. Miopia mare aici cred că a fost de partea Poloniei și clasei politice de acolo, care a insistat să ocupe Galiția de Est. Fără un stat ucrainean care să cuprindă Galiția de Est, ideea, de altfel destul de corectă mai ales în epocă, a împărțirii Bucovinei pe linii etnice, a pierdut din viteză. Și până la urmă, cine a avut ultimul cuvânt? Stalin, cu creionul lui gros pe hărți.
Între timp, în partea cealaltă, în ciuda unor ciocniri și frământări inițiale, Banatul a fost împărțit de comun acord, iar diviziunea a rezistat testului timpului, chiar în condiții dificile în anii '40.  —Andreidiscuție 25 noiembrie 2021 10:36 (EET)[răspunde]

Chestia și mai tragică este că, inițial Polonia a vrut partea respectivă de Bucovina, dar ca urmare preînțelegerilor negoiciate cu românii de la sfârșitul lui 1918 până în ianuarie 1919, a renunțat, astfel că, la Conferință propunerea americană, deși a găsit un larg suport și a fost adoptată de către Consiliul celor Patru, nu a mai putut fi pusă în practică. Polonia nu a acceptat să ia teritoriul (asta ca urmare a înțelegerilor cu românii). Situația af fi fost perfect fezabilă, pentru că teritoriul galițian populat de ucraineni a fost de fapt dat cu mandat temporar Poloniei, aceasta obligându-se să-i reglementeze de comun acord cu Liga Națiunilor și foștii aliați, situația acestuia. Ar fi trebuit ținut acolo un plebiscit în interbelic, etc... Chestiile astea nu au mai ajuns să fie făcute vreodată.

Episodul este creditat că a contribuit indirect la distanță și la îndepărtarea lui Petala de la comanda Corpului IV Armată în iunie 1919 (motivul principal fiind reprezentat însă de faptul că acesta s-a implicat de partea lui Flondor și cei de la București îl sprijineau pe Nistor). Mă rog, bucătăria internă a fost mult mai complicată, ideea e că Armata a fost în mare parte conștientă că, se implică într-o aventură cu potențial greu de estimat. Încep să înțeleg acum mai bine dimensiunea fricii care a făcut ca, în interbelic, România să nu investească în Basarabia și să trateze de o manieră păguboasă Bucovina și Basarabia. Practic, cei care au avut capul pe umeri au știut de la bun început că România se aruncă cu capul înainte fără suport suficient. Relevantă în acest context este opinia lui Averescu, născut în sudul Basarabiei și care îi știa prea bine pe ruși.

Și mai relevantă este opinia unui diplomat ungar, pe care din păcate nu o mai găsesc acum (cred că am dat de ea prin ceva lucrare despre documente ale Societății Națiunilor referitoare la problemele etnice din Europa epocii), emisă tangențial cu ocazia discuțiilor privitoare la reglementarea frontierelor după WWI. Tipul a spus textual într-o întâlnire cu românii și cehoslovacii ceva de genul că nu-i înțelege pe polonezi, români și cehoslovci, care, fac aceleași greșeli care le-a făcut Ungaria și aceste greșeli vor avea pe termen lung aceleași efecte pe care le-au avut asupra Ungariei.

Dacă mai adaug și că într-o întâlnire româno-rusă de la începutul anilor 1920, un membru al delegației ruse a propus ca Sovietele să recunoasă anexarea Basarabiei, contra renunțării de către România a pretențiilor asupra Tezaurului (episod menționat de Cristian Rackovski, acesta spunând că el a răsuflat ușurată la final, că românii nu au remarcat/observat/nu au luat în seamă propunere), tabloul e aproape complet. Aici a cântărit probabil mult opinia lui Take Ionescu, care, deși a fost extrem de inteligent și a fost un politician de anvergură europeană, a susținut cu insistență și în mod greșit și păgubos că Rusia nu-și va reveni vreodată, într-un orizont de timp care să conteze.--Accipiter Gentilis Q.(D) 25 noiembrie 2021 10:51 (EET)[răspunde]

Nu mai găsesc, apropo de schimbarea opiniei lui Flondor, era vorba și de o afirmație susținută de ruși privitoare la un episod în care ar fi ajuns la respectivul ceva valiză cu bani pe post de mită, care i s-ar fi remis cuiva din partea celor de la București și după care, acesta și-a schimbat opinia, dar nu mai știu dacă se referea exact la Flondor, la Nistor sau la un alt politician influent din Basarabia.--Accipiter Gentilis Q.(D) 25 noiembrie 2021 11:20 (EET)[răspunde]

Contestare articol[modificare sursă]

Citez o apreciere de pe Facebook (a se vedea în comentarii), cu referire la articol:

„Intru când și când pe Wikipedia. Recent am citit articolul acesta https://ro.wikipedia.org/.../Interven%C8%9Bia_Armatei_Rom.... Se pare că acest domn care editează sub numele de Accipiter Gentilis Q. practică un furt de toată frumusețea. Practic, domnul respectiv preia cu nerușinare texte din cărțile pe care le citează. Este frumos să citezi, dar... cât citezi? O lucrare întreagă? Omul acesta a copiat la greu din lucrarea domnului general Dumitru Seserman (probabil și din altele), iar faptul că a schimbat topica unor termeni nu înseamnă că nu mai este vorba de furt. Jenant! Nu știu cum stau lucrurile la alte articole de pe Wikipedia, dar dacă asta este o practică generalizată înseamnă că Wikipedia este un cuib de hoți. Aș vrea să cred că nu este așa pentru că apreciez proiectul în sine. Nu și implementarea.”
—***

--Accipiter Gentilis Q.(D) 28 ianuarie 2022 12:07 (EET)[răspunde]

Am încercat să înțeleg punctul lui de vedere ('"Este frumos să citezi, dar... cât citezi? O lucrare întreagă?"'), ceea ce mi se pare o atitudine corectă (mă refer la atitudinea de a încerca să-i înțeleg opinia). Ca atare am apreciat proporția referințelor din lucrarea lui Seserman, precum și proporția referirilor (dat fiind că o referință poate acoperi mai multe referiri independente în text). Cu aproximație (o să număr mai exact când o să am timp), referințele din Seerman sunt undeva în jur de 24-25 % din totalul referințelor, iar referirile sunt aproximativ 57 % (nu sunt convins că nu am numărat de 2 ori unul dintre seturile de referiri).

Cartea lui Seserman este lucrarea de bază care tratează problema, deci mie mi se pare normal să fie pe primul loc, dat fiind că este lucrarea unui specialist militar. Din păcate este și cam singura care tratează subiectul din perspectiva necesară, nefiind prea multe alternative. Puteam de exemplu să preiau citările unor afirmații din articole care foloseau drept sursă cartea lui Seserman, dar alternativa de a apela la sursa de origine mi s-a părut cea mai bună. --Accipiter Gentilis Q.(D) 28 ianuarie 2022 12:14 (EET)[răspunde]

Ce a apărut mai jos:
„Bun, să zicem că cel care a scris pe Wikipedia a vrut să-l citeze pe autor. Foarte bine, foarte frumos, dar poți prelua maximum 300 caractere, nu cât a preluat acel domn. Și mă refer strict la acest articol. Mă gândesc că s-ar putea să fi scris și alte articole unde să fi preluat din această lucrare și-atunci lucrurile sunt și mai grave. Dacă așa înțelege Wikipedia să trateze dreptul e autor înseamnă că voi aveți o problemă destul e gravă. Norocul vostru este faptul că în România nu se prea acordă așa mare importanță acestui drept. Mă opresc aici. [...]”
La cum îl știu eu pe AGQ mă îndoiesc că ar fi preluat un text mot-a-mot dintr-o carte, și nu atât din considerentul drepturilor de autor ci a faptului că noi aici nu putem prelua aproape niciodată un text fără să-l modificăm pentru a corespunde standardelor enciclopediei. Iar individul știe el ceva de la Clubul Român de Presă cu alea 300 de caractere (poate spartani? Sau oi?), nu legea din 1996...
„O prevedere a Clubului Român de Presă a stipulat preluarea materialelor din ziare (sau de pe site-urile acestea) doar în limita a 500 de semne (caractere), dar astfel de restricții nu pot stopa fenomenul de agregare, deoarece informația propriu-zisă nu constituie obiectul copyright-ului.”
Pont pentru Accipiter Gentilis Q.: nu cred că trebuie să ne coborâm la nivelul utilizatorilor de Facebook sau forumuri, știți povestea...--Kun Kipcsak (discuție) 28 ianuarie 2022 12:20 (EET)[răspunde]
Orice discuție cu referire la subiect este una justificată, deci e perfect ok să răspund preocupărilor respective.--Accipiter Gentilis Q.(D) 28 ianuarie 2022 12:23 (EET)[răspunde]
Din moment ce sunt utilizatori care nu au acces la carte cum credeți că ar putea verifica, sau mai bine zis, ridica piatra din lac? Din comentariul dumneavoastră de mai sus la ora 12:14 se înțelege că nu vă deranjează aspectul ridicat, ci faptul că sursa nu este balansată. Deci răspunsul la problemă a venit... --Kun Kipcsak (discuție) 28 ianuarie 2022 12:27 (EET)[răspunde]
@Kun Kipcsak ultima dvs. remarcă nu este deloc constructivă. Drepturile de autor sunt o problemă serioasă (vezi Commons...) iar asemenea observații, dacă sunt făcute cu bună credință, trebuie analizate. Evident, așteptarea e ca persoana respectivă e să participe la discuție cu argumente punctuale mai degrabă decât cu afirmații generale. Strainu (دسستي‎)  28 ianuarie 2022 12:46 (EET)[răspunde]
@Strainu: Este o problemă serioasă când se indică exact, de preferință aici, și nu de dragul de a vorbi prin alte părți destul de vizibile și altora. Dar din moment ce acel individ nu dorește să participe sau să mai continue discuția acolo nu văd de ce ne-am impacienta (remember anonimii...). Singura soluție pentru a ne convinge este să procurăm cartea.--Kun Kipcsak (discuție) 28 ianuarie 2022 12:57 (EET)[răspunde]
Cui dorește să verifice, pot pune la dispoziție scanul.--Accipiter Gentilis Q.(D) 28 ianuarie 2022 13:02 (EET)[răspunde]
Într-o altă ordine de idei, subiectul articolului este unul sensibil, contextul este unul și mai și iar necesitatea de a trata subiectul obiectiv este o pretenție serioasă. Alternative nu ai foarte multe. De exemplu dacă "Regimentul 16 Infanterie s-a deplasat din punctul A în punctul B în data din X a y-a anul Z", se cheamă că „Regimentul 16 Infanterie s-a deplasat din punctul A în punctul B în data din X a y-a anul Z” și cu asta basta, nu ai ce să brodezi aici. Poți, evident, să scrii: „În data din X a y-a anul Z, Regimentul 16 Infanterie s-a deplasat din punctul A în punctul B”' sau „În data din X a y-a anul Z, Regimentul 16 Infanterie pornind din punctul A s-a deplasat, ajungând în punctul B”' (ultima reprezintă, ca variantă, o forțare a topicii).--Accipiter Gentilis Q.(D) 28 ianuarie 2022 13:20 (EET)[răspunde]
Reluând: preocuparea pentru astfel de lucruri este una justificată și a răspunde la aceste preocupări este o atitudine nu numai dezirabilă ci și indicată. Pe de altă parte, pretenția de a te atinge de anumite subiecte implică anumite limitări și dacă îți asumi riscul de a trata subiectele este din start de înțeles că îți vei asuma și contestarea modului în care o faci. Personal am constatat că, din aceste discuții per ansamblu un astfel de articol are de câștigat, chiar dacă neplăcerile asociate cu revenirea la acel articol sau cu contestarea diverselor aspecte (iar potențialul celor semnalate este unul serios) nu pot fi ocolite.--Accipiter Gentilis Q.(D) 28 ianuarie 2022 13:29 (EET) P.S. Nu mai departe de un articol la care lucrez acum folosesc structura relatării evenimentelor astfel cum a fost descrisă de către un om al epocii.[răspunde]

Per ansamblu omul scoate în evidență 3 posibilități distincte, dar nu am înțeles foarte bine care anume ar fi dintre ele, sau ordinea lor sau care ar fi pe primul loc până la urmă, pentru că ințial esențialul era '"Este frumos să citezi, dar... cât citezi? O lucrare întreagă?"' și acum pomenește de 300 de caractere. Probabil mai multe sau toate trei aspectele le pune în discuție (îl deranjează fie faptul că citez prea mult, ori că reformulez, ori amândouă, sau sugerează/afirmă că am copiat mot-a-mot).. Ca fapt divers, nu trebuie însă să uităm că chestia cu cele 500 de caractere se referă doar la articolele de presă, nu și la celelalte texte scrise.--Accipiter Gentilis Q.(D) 28 ianuarie 2022 12:23 (EET)[răspunde]

Acum, există fragmente din documentele epocii menționate în cartea lui Seserman, preluate mot-a-mot, tocmai fiindcă sunt documentele timpului (documente care sunt PD). Cel mai mare fragment de text istoric aflat în domeniul public preluat din cartea lui Seserman (Adresa Președintelui Consiliului Național Român din Bucovina către generalul Iacob Zadic [Sic!]) are 1340 de caractere cu tot cu spații și 1135 de caractere fără spații... Referitor la acest aspect, un soft de analiză va interpreta drept copiat fragmentul respectiv oricum ai da-o, iar eu am destul de multe citate din documentele timpului (care texte din documente mie mi s-au părut relevante), luate din diverse lucrări. Acesta e un risc asumat care trebuie, de asemenea, justificat.--Accipiter Gentilis Q.(D) 28 ianuarie 2022 12:42 (EET)[răspunde]
Măi... adevarul e ca exista aici 27 de citate care se vad explicit. Adevarul e ca articolul pare a avea o ferma de citate. Acuma ca sunt scurte ca au 300-500-2000 de caractere, asta nu ar fi o problema, treaba tine si daca autorii lor au disparut inainte cu 70 de ani sau inca mai au drepturi de autor... si asta trebuie vazut. Impresia cam asta ar fi, zic. Nu stiu care-i raportul dintre total caractere citate si total caractere de text fara referinte, bibliografie, imagini etc. Daca este unul mic, atunci e ok, daca nu, trebuie reformulata treaba. ...Asybarisaport 28 ianuarie 2022 13:42 (EET)[răspunde]
Mie-mi ies 14 citate, nu 27, dar o să mai număr. O să le mut la Wikisursă pe cele care se pot muta, ca să fie ok. O să mai renunț (poate) și la unele din citate (vedem...). Aș zice că asta e atitudinea logică.--Accipiter Gentilis Q.(D) 28 ianuarie 2022 13:44 (EET)[răspunde]
Deh, eu am numarat si ce ai in dropdaunuri si tot ce are linie verticala tip citat. Nu vor fi, daca zici tu. Daca-i asa trebuie restructurat articolul sa nu para ca are citate in exces. Repet insa, daca autorii au murit inainte de 1952, citarile sunt ok pentru ca da credibilitate si nu au probleme de copiroait. E de dorit sa se foloseasca texte libere, daca-s libere, cu referinta la ele. E de bine ...Asybarisaport 28 ianuarie 2022 14:00 (EET)[răspunde]
19 cu tot cu fragmentele mici de câteva cuvinte din limbajul grandilocvent patriotic al epocii pus între ghilimele (că titlurile de acte sunt titluri), dar mai număr odată și mut la Wikisursă sau includ info nu ca citate, ci ca reformulări, acolo unde e cazul. E mai ok decât să-mi las singur un nod în papură care să fie căutat...--Accipiter Gentilis Q.(D) 28 ianuarie 2022 14:04 (EET)[răspunde]

Kirițescu a murit în 1965, de la el e citatul: Cu prăbușirea Puterilor Centrale, rolul lui Marghiloman se sfârșise. [...] Maurul își făcuse datoria; maurul trebuia să plece. Fiind un citat scurt, de 17 cuvinte și circa 100 de caractere (104 fără spații, 120 cu tot cu spații), mi s-a părut ok. Zadik a murit în 1970, dar am citat din documente neeligibile la DA (acte oficiale semnate de el) sau cărora le-au expirat DA (dacă se considră că sunt emise de către instituții). O să iau la verificat oricum, din nou lucrarea lui Seserman. Nu strică, poate se mai poate reformula, că de renunțat la info de acolo nu văd de ce aș renunța, numai fiindcă le-a pus el în circulație. Iar de înlocuit ref. de la Seserman cu ref de la alți autori care au preluat de la el numai așa de cosmetică iar nu am de gând să o fac, în primul rând fiindcă am dispus de cartea de unde s-au inspirat alții.--Accipiter Gentilis Q.(D) 28 ianuarie 2022 14:27 (EET)[răspunde]

În fine, oi mai vedea în următoarele 2 săptămâni.... Bine că azi am fost liber, ca să am timp să răspund.--Accipiter Gentilis Q.(D) 28 ianuarie 2022 14:34 (EET)[răspunde]

Am lăsat să treacă timpul... Sincer, nu văd de ce aș scoate vreun citat, în condițiile în care sunt respectate regulile. Și așa din punct de vedere istoric există viziuni partizane, iar că aceste citate aduc un plus de claritate.--Accipiter Gentilis Q.(D) 17 martie 2022 22:44 (EET)[răspunde]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discuție:Intervenția_Armatei_României_în_Bucovina_în_1918&oldid=14843464