Discuție:IPRS

Platforme industriale

• (Adus de la Wikipedia:Oracol):

Ce a fost IPRS (cică ar fi fost numită după '89 BETA S.A.) ? Acest articol zice: IPRS – singura societate de componente electronice rămasă în estul Europei. Nu înțeleg cum putea fi singura, când avem Electromureș, Electronica București ș.a. . În plus, IPRS a mai și încăput pe mâna lui Omar Hayssam

În plus, IPRS se afla pe platforma Băneasa. Nu am găsit decât compania de panificație Băneasa București, care probabil era situată pe platforma respectivă. Ce altceva se mai afla pe această platformă? —  Ark25  (discuție) 26 octombrie 2010 20:33 (EEST)

IPRS producea componente, v. poz 282. Celelalte asamblau. --Turbojet 27 octombrie 2010 11:47 (EEST)

V. și [1]. --Turbojet 27 octombrie 2010 11:54 (EEST)

IPRS este prescurtarea de la Întreprinderea de Piese Radio și Semiconductori. Spre deosebire de celalte întreprinderi menționate de tine, care produceau echipamente electronice (aparate de radio, de exemplu), IPRS producea componente (diode, tranzistoare, circuite integrate, etc). După câte știu, singura "concurență" a IPRS înainte de '89 era Microelectronica (întreprindere care producea circuite integrate CMOS) și IPEE din Curtea de Argeș (care producea rezistențe, condensatoare, termistoare și unele circuite integrate hibride).

IPRS avea sediul în Strada Erou Iancu Nicolae nr.32, adică aici. Alte firme care au acum sediul pe aceeași stradă pot fi găsite aici. Se pare că începând din 1991 a avut denumirea "Băneasa S.A." (CUI 481958), fiind listată și la Bursa de Valori București cu simbolul BANE (vezi [2] și [3]). În anul 2007 s-a început procedura de insolvență, firma fiind delistată de la bursă în anul 2008, odată cu începerea procedurii de faliment, care a fost finalizată în anul 2009.

Pentru scandalul cu sirienii, vezi și [4], [5], [6]. Referitor la perioada dinainte de revoluție sunt interesante și: [7], [8] și (special pentru tine, dacă nu o aveai deja) [9]. Răzvan Socol ^mesaj 27 octombrie 2010 12:26 (EEST)

Cum puteti sa dati link spre un asemenea site, in care semneaza articole Ion Coja si Victor Roncea, autori care propaga ideologii neofasciste, xenofobe si, mai ales, antisemite? Rusine! Rog administratorii sa stearga imediat aceste linkuri periculoase si subversive si sa le introduca in lista de siteuri blocate! 193.57.67.241 (discuție) 27 octombrie 2010 14:09 (EEST)

Google a dat linkurile. Habar n-aveam cine a făcut lista și nici nu mă interesa. Lista nu este adevărată? Lista este neofascistă, xenofobă și, mai ales, antisemită? --Turbojet 27 octombrie 2010 18:11 (EEST)

Heinrich Heine a spus Cine arde cărți va sfârși prin a arde oameni, și s-a adeverit. Pe vremea lui nu exista internet. Aș fi curios ce ar fi zis în zilele noastre despre cei care cer să se blocheze situri.--Miehs (discuție) 27 octombrie 2010 18:57 (EEST)

Cunosc aceste tertipuri: sub acoperirea unor maxime si intrebari retorice se introduce in wikipedia continut neonazist, profitand de pasivitatea unor administratori probabil tineri si fara experienta. 193.57.67.241 (discuție) 29 octombrie 2010 07:52 (EEST)

Remarci ca cele de mai sus făcute de 193.57.67.241 (din contribuții se vede ușor cine este) denotă că această persoană este ea însăși profund xenofobă, fiind descrisă exact de Aviv Ben Zeev în The Xenophobe's Guide to the Israelis. Această atitudine de etichetare a utilizatorilor și administratorilor drept „xenofobi”, „neofasciști”, „antisemiți” sau „fără experiență” este profund nocivă, efectul ei fiind îndepărtarea lumii de cei care s-ar dori să fie protejați. Am destui prieteni evrei (și chiar rude prin alianță), pe care îi ajut când au nevoie, dar n-am remarcat niciodată la ei atitudini ca cea etalată de utilizatorul de mai sus. Consider că este problema grupului său să-i explice cât de dăunătoare pentru ei este ostentativitatea sa. --Turbojet 29 octombrie 2010 18:48 (EEST)

Mulțumesc pentru răspunsuri, o să încep articolul despre companie, când voi avea timp și dacă ajung datele din legăturile furnizate pentru pornirea unui ciot. Mai am o întrebare, legată de platformele acestea industriale create în perioada comunistă sau chiar înainte: În general era vorba despre o singură firmă care se afla pe o platformă, sau ele conțineau de pe atunci o multitudine de firme, grupate în jurul unei fabrici mai mari? Înțeleg că în prezent, pe platformele care mai există sunt grupate mai multe firme. În legătură cu Victor Roncea, eu unul am auzit despre el acum vreo o lună, când căutam date despre ziare și reviste. Din câte am înțeles, a lucrat pentru Ziua, iar în prezent colaborează cu Curentul, ambele de orientare de dreapta. Blogul lui arată ca fiind unul de investigații, și este foarte bogat în dezvăluiri. Din câte știu eu, printre jurnaliștii români există destule personaje (sau poate chiar extrem de multe personaje) care reprezintă interese de grup, ale unor partide, ale unor moguli, ș.a.m.d. Așa că este un lucru pozitiv faptul că jurnaliștii, câteodată „se dau în gât” unii pe alții. Exemplu: Cațavencu îl dă în gât pe Bogdan Chirieac. Astfel, existența unui Roncea în presă poate fi utilă, el se leagă cam de toți, inclusiv de ziariști. Bineînțeles că afirmațiile sale trebuiesc verificate și confirmate de alte surse - independente (adică la concurența lui Roncea, nu la prietenii lui), dar pot să reprezinte o pistă de pornire. Lista respectivă, de pe badpolitics, am adăugat-o chiar eu, cu 7 zile înainte, la Discuție:Industria României, pentru că este utilă. Nu văd cum o listă cu foste companii poate fi xenefobă. De asemenea, încercând să fac măcar un ciot pentru revista „Idei în dialog”, a trustului Realitatea-Cațavencu, și negăsind nimic în presă despre ea (ceea ce mi se pare cam ciudat, având în vedere cine compunea colectivul - Patapievici, Tismăneanu, Avramescu, Ungureanu, etc), atunci cred că articolele acide ale lui Roncea despre această publicație [10] [11] merită luate în calcul —  Ark25  (discuție) 29 octombrie 2010 23:31 (EEST)

Carte

@Mister rf: Bună seara, m-am gândit că poate vă interesează această carte. Am văzut-o menționată în articol dar nu eram sigur că o și aveți.--Kun Kipcsak (discuție) 31 ianuarie 2022 18:05 (EET)

Multumesc pentru informatie, eu am varianta fizica de catalog condensat din 1982, este trecuta la bibliografie. :) In aceasta varianta apar cateva elemente noi la circuite integrate, care erau atunci deja asimilate in productie, are o gama extinsa de curenti si tensiuni pentru tiristoare, triace si diode si nu mai sunt prezente in oferta componentele fabricate din germaniu. Desi este un catalog fara prea mari pretentii pentru informatii, mai mult o agenda de buzunar, cu date minimale despre produse, ofera totusi o imagine generala a gamei de semiconductoare fabricate de IPRS in 1984. Mister rf (discuție) 1 februarie 2022 01:32 (EET)

@Kun Kipcsak: Si apropo, varianta de catalog IPRS 1984 mentionata in bibliografie este varianta clasica, cu detalii tehnice pentru componente.Mister rf (discuție) 1 februarie 2022 02:50 (EET)

Pe partea de produse articolul arată foarte bine. Doar la secțiunea de istorie ar trebui dezvoltat, dacă există ceva, de aceea m-am apucat să mă uit după surse și am dat de acea carte.--Kun Kipcsak (discuție) 3 februarie 2022 17:56 (EET)

@Kun Kipcsak: IPRS-ul este un produs al Uzinelor Electronica. Acolo găsim informațiile legate de primele momente din istoria fabricii. Pentru un acces mai ușor, am pus acum un link direct către pagina Uzinelor Electronica, acolo, la capitolul respectiv. Mister rf (discuție) 3 februarie 2022 18:58 (EET)

M-am gândit la o sintetizare a datelor. Dar este bine și așa.--Kun Kipcsak (discuție) 3 februarie 2022 19:01 (EET)