Discuție:Gheza Vida

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vida Geza era sculptor român, dar de etnie maghiara. Niciodata in maghiara nu se scrie prenumele inaintea numelui de familie, ci dupa el. In plus, numele unui artist ramane asa cum si l-a recomandat el. Deci Vida Geza!

Ec. Taralunga

Pe wikipedia română, la fel ca pe wikipediile în alte limbi, există anumite reguli de standardizare. Între acestea se numără şi regula ordinii numelor după prenume. Faptul că în limba maghiară ordinea este alta face ca wikipedia maghiară să urmeze această regulă, ceea ce nu are influenţă asupra wikipediei franceze, germane, italiene sau române decât în sensul că trimitrerea interwiki spre wikipedia maghiară se va face la forma-standard în maghiară. Cum wikipedia română foloseşte alt criteriu de standardizare, acesta se aplică tuturor personalităţilor, indiferent de etnie, religie sau sex. Astfel îi veţi putea găsi cu uşurinţă pe Imre Nagy, Ladislau Bölöni, Béla Markó etc. Sper să aveţi înţelegere pentru necesitatea respectării criteriilor standard, căci altfel grupurile care clamează mereu excepţii de genul "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", ar avea şanse bune să dea peste cap imperativele de catalogare. --Mihai Andrei 27 iulie 2006 12:58 (EEST)[răspunde]
Domnule administrator ungur de ce doresti sa-ti impui propria varianta? Criteriul pe care il pomenesti tu este criteriul tau, exemplu este Marko Bela http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A9la_Mark%C3%B3&diff=192234&oldid=188162 . Tu ai facut mutarea dupa care spui e regula wikipedia. Nesimtirea ungureasca pare nemarginita. ro.wikipedia.org este condusa de unguri?

Vida Gheza - etnie română[modificare sursă]

Aici s-a strecurat o greșală, Vida Gheza NU a fost de etnie maghiară, ci română.

De altfel a luptat in Al Doilea Război Mondial ca voluntar in Armata Română pentru eliberarea Cehiei și Slovaciei de trupele fasciste, și are mai multe opere dedicate soldatului român.

Fusese activ și în batalioanele (preponderent bolșevice) antifranchiste în războiul civil din Spania. - Feri Goslar 29 mai 2008 16:32 (EEST)[răspunde]
Termenul "bolșevice" nu e corect utilizat aici, el este legat de timpurile revoluției în Rusia, iar în alt context are o conotație peiorativă.
Pe de altă parte Vida a avut într-adevăr orientări clare de stânga. Nu am accentuat în articol lucrul acesta pentru că la români poate trezi o reticență nejustificată deoarece noi privim comunismul prin prisma regimului de tristă amintire. Ironic, acum spaniolii consideră că republicanii (comuniști) erau mai buni decât naționaliștii (fasciști) din perspectiva experienței negative avute sub conducerea lui Franco.
Pe vremea aceea însă, ideea de comunism însemna drepturi sociale și economice pentru categoriile cele mai sărace, și era un ideal nobil. După dreptate ar trebui însă menționat că Vida a avut puternice convingeri comuniste. --Morosanul 30 mai 2008 16:35 (EEST)[răspunde]
Termenul «bolșevic» este corect. La comunism m-am referit, nu la... menșevism. Pe vremea aceea, comunismul în regatul România însemna contestarea agresivă a integrității teritoriale a României zise Mari (PC din R fu scos în 1924 în afara legii). Pe timpul lui Vida, pentru drepturile sociale ale muncitorimii milita Partidul Social-Democrat și sindicatele sale. Nu comuniștii erau «vîna» socialismului în perioada interbelică, ci social-democrații (și treptat, legionarii! Da: din mai multe puncte de vedere o mișcare de stînga, nu de dreapta, cum se afirmă oficial și oficios). Că bolșevicii ar fi fost buricul pămîntului, e o distorsiune făcută de propaganda lor. Și în războiul civil din Spania comuniștii au fost mai mult niște uzurpatori, niște curele de transmisie ale Kremlinului stalinist. Ar cam fi timpul ca in AD 2008 să se separe nițel grîul de neghină și în mintea și cultura generală a românofonilor, incl. ale acelora care-și afișează unele din «icoanele» mișcării muncitorești (dinadins nu pun noțiunea aceasta între ghilimele!). - Feri Goslar 30 mai 2008 18:22 (EEST)[răspunde]
Am aceleași resentimente față de comunism, dar nu vreau să intrăm în discuții politice. Și fiind vorba despre Vida, corectez în felul următor «pentru Vida ideea de comunism însemna drepturi sociale și economice pentru categoriile sărace». Cred că putem accepta că au existat idealiști în toate orientările, și mai ales artiștii sînt cu precădere înclinați spre a idealiza lucrurile. Asta imi confirmă opțiunea de a nu folosi cuvantul «comunism» în articol. --Morosanul 2 iunie 2008 09:30 (EEST)[răspunde]

Numele deci urmeaza grafia româneasca, Gheza cum el însuși își scria numele, și cum apare în scrierile contemporane.

Consider corect sa fie recunoscute valorile oricărei etnii, însă respectând adevărul istoric.

Am avut bucuria de a fi vecin cu Vida, la casa parintească, l-am văzut lucrând și l-am auzit povestind. --Morosanul 6 mai 2008 11:39 (EEST)[răspunde]

S-o fi românizat omul. Géza rămâne însă prenume maghiar. De altfel la bibliografie este o lucrare care scrie numele întocmai. --Mihai Andrei 13 mai 2008 16:03 (EEST)[răspunde]
Vida Géza a fost moroșan olah. Povestea de mai jos e autentică. În 1919, un număr imens de români purtau nume de familie ungurești. Nici astăzi situația onomastică nu e mult diferită. Că acei români ar fi practic toți unguri românizați este una dintre cele mai sfruntate și ticăloase minciuni de «magyar propaganda» (care s-ar cuveni să nu prindă măcar la oameni crescuți în Ardeal și care au roots în Ardeal). - Feri Goslar 29 mai 2008 16:32 (EEST)[răspunde]

Românizat, da' nici chiar așa :-) În Ardeal sînt foarte multe persoane de etnie româna care poartă nume maghiar, mai ales care s-au născut în acele vremuri, acesta nu poate fi considerat în nici un caz un criteriu.

Vida povestește:

Am mai avut șapte frați. Toți șapte au murit datorită condițiilor grele de viață.[...]
Când m-am născut, frații mei nu mai trăiau. Și ca să rămân măcar eu în viață, al optulea fecior, după un obicei țărănesc din acele timpuri, s-a încercat o "solomonie": s-a adunat tot neamul nostruși s-a hotărât să fiu "vândut" și "schimbat" în taină cu o păpușă prin fereastră, ca să fie păcălită în acest chip ursita.
Au căutat și un nume care să nu fi fost purtat de nimeni în tot neamul nostru de români. Mi s-a dat numele de Gheza, după un ortac al tatălui meu care mi-a fost și naș. Era maghiar. Intre mineri în special, nu existau probleme de naționalitate.
VIDA, Raoul Șorban, Ed.Meridiane, Bucuresti 1981 - Familia și copilăria, pag.11
Confirm povestea (l-am auzit -mediatic- relatand-o). - Feri Goslar 29 mai 2008 16:32 (EEST)[răspunde]

Eu l-am cunoscut personal și asta ar trebui sa fie un avantaj pentru a contribui aici, dar înțeleg că o enciclopedie necesită referinte, deci am luat texte din lucrarea "VIDA" scisă Raoul Șorban.

Preumele este de origine maghiară, dar românii care poartă prenume de acest fel nu și le ortografiază în grafie maghiară (Șandor, Ghuri, Lorinț, etc) și la fel sînt scriși și în acte. El e scris Gheza în toate referințele în limba română. Lucrarea de care zici "Vida Géza" a lui Marin Mihalache a apătul la editura Corvina Kiadó din Budapesta, de aceea folosește ortografia maghiară.

Am lăsat însă titlul paginii Géza Vida dacă se consideră că aduce un plus de acuratețe, dar asta nu schimbă cu nimic lucrurile.

--Morosanul 14 mai 2008 14:05 (EEST)[răspunde]

Grafierea ar trebui să depindă de cum scria (se iscălea) purtătorul însuși (eventual de ce scrie în registrul Stării Civile). - Feri Goslar 29 mai 2008 16:32 (EEST)[răspunde]

Sînt perfect de acord. Din cele 224 de lucrări inventariate în "Catalogul general al operelor sculptorului Gheza Vida" întocmit de Rodica Matei în 1981 (titlul este exact), una singură care a fost expusă în timpul ocupației Ardealului de Nord (și se pare chiar din acest motiv) e semnată Vida Geza, 4 sînt semnate Vida Gheza (una chiar din 1942) iar 13 sînt semnate Grigore. Pentru celelalte, semnătura este VIDA, sau VIDA G.

Încă o mențiune, Vida nu a fost, cum s-a spus uneori, autodidact. Sigur că a avut acea sclipire nativă de talent spontan, însă a fost îndrumat de mai mulți artiști băimăreni, și a urmat cursurile de sculptură ale Școlii superioare de arte plastice din Budapesta în timpul ocupației. (VIDA, Raoul Șorban, Editura Meridiane, București, 1981 - Artist fără diplomă, pag.8) De asemenea l-a avut ca maestru pe Alexandru Ziffer.

--Morosanul 30 mai 2008 11:24 (EEST)[răspunde]