Discuție:Derivată

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articolul Derivată este un subiect de care se ocupă Proiectul Matematică, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre matematică Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
ÎnceputAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Început pe scala de calitate.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.


Limbă de lemn[modificare sursă]

Se poate menționa, cu titlul aproape anecdotic, dar absolut real, că lumea științifică a momentului respectiv (1685-1690) a asistat, aproape „cu sufletul la gură”,...

Cu toxicitatea și incoerența logoreeică a unui manual editat de Ministerul Educatiei si Cercetării, an 1969, Lei 50, fraza de mai sus reușeste să nu comunice aproape nimic despre ceea ce deseori singurul contact cu analiza matematică pe care îl va avea cineva care studiază uman. Povestea newton-leibnitz e la fel de mare ca cea tesla-edison, și totuși...

  • Se poate menționa → Se poate și trece peste
  • cu titlu aproape anecdotic → "Se poate menționa anecdota" era prea scurt?
  • dar absolut real → deci nu e anecdotic? "anecdotă" în româneste implică că e real, spre deosebire de "anectode" în englezește, unde anectoda poate fi imaginară
  • cu sufletul la gură → "într-o expectativă interminabilă", "neliniștit", "nerăbdător" suna infinit mai bine într-o discuție despre fizică și matematică, dar hai sa umplem cucu vinte!
  • la un dialog deschis și permanent al celor doi titani → prin IRC? Pagini de discuții? Dialogul nu prea a fost deschis, ci mai mult prin intermediari, susținătorii unuia acuzându-l pe celălalt de plagiat, mai ales că în 1690 lumea nu era atât de educată cât sa citească biblia, nici pe departe să priceapă notații diferite ale derivatelor - concepte care sunt suficient de complexe cuiva cu discalculie sau complet needucat matematic. Tind să cred că gândirea obiectivă si educatia nu erau așa de răspândite, cât un concept nou, notat în două feluri diferite, să stârnească mai mult decât curiozități academice
  • au ajuns la înțelegerea abordării conceptelor și noțiunilor din ambele puncte de vedere → primitiva/integrala și derivata sunt ca adunarea și scăderea, oarecum; nu poți să o conceptualizezi pe una făra să te gândesti la cealaltă; și Newton și Leibnitz erau conștient de ce promova celălalt, doar că fiecare promova _notația_ lui ca fiind cea superioara
  • cei doi au putut explica și restului lumii științifice → trecând peste grosolănia de a spune "lumea științifică de la 1690" - Iluminismul începând abia în 1715, în termeni relativi; 'lumea științifică', sau mai exact puținii savanți de atunci erau relativ informați, și nu aveau nevoie de explicatii, fiecare susținând o parte și acuzându-o pe cealaltă. De exemplu, L'Hopital a teoretizat limitele mai speciale, acuzându-l, evident pe Newton de plagiat - astfel fiind și printre primele citații ale unei lucrări științifice de către alta. Citarea lui Leibnitz de către l'Hopital a fost unul din argumentele pro Leibnitz.

Newton avea sistemul lui de notație pe bază de fluxioni (o idee mai complicată decât ce folosim astăzi - notația derivatelor e cea de acum 330 de ani), și a făcut un fel de dovadă antedatată (oarecum ca o dată certă luată de la avocat, sau ca un mesaj criptat scris pe blockchain) - i-a trimis lui Leibnitz o scrisoare cu o ghicitoare, care defapt descria conceptul de integrare și derivare; mai târziu a încercat să se folosească de scrisoare explicând cum se 'decriptează' ghicitoarea.

Serios, e o poveste atât de interesantă, si cineva a preferat totuși să copieze un paragraf neinspirat dintr-un manual prăfuit.

Am încercat în șase feluri sa-l reformulez, dar nu-s așa poet. Ghicitoarea aia e poate, singura informatie de interes general - în care Newton incearca să demonstreze că este autorul unei idei fară să expună ideea.