Discuție:Atrocitățile Armatei Roșii

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Titlul articolului

Am dubii asupra corectitudinii și eleganței stilistice a alăturării ”atrocitățile“ + genitivul. Cam... zgârie la ureche. Cu ”crimele“ ar mai merge. Alternativa ”atrocitățile comise de Armata Roșie“ e prea lungă. Opinii? Geneastorga 1 aprilie 2007 23:39 (EEST)[răspunde]

Nu sunt expert în istorie, nici în politică, dar citind doar o parte, ce-i drept, din acest articol mi-am formulat câteva întrbări:
  1. Nu ar fi mai corect titlul „Atrocități ale Armatei Roșii în România”? În niciun caz nu se poate folosi termenul „crime”; o armată, oricât de antipatică ar fi din punct de vedere al învinșilor (Deh: Vae Victis!-vorba lui Brennus), acționează în baza dreptului războiului; câtă vreme nicio instanță nu a stabilit că acțiunile „armatei eliberatoare” au fost „crime”, noi nu putem folosi acest calificativ pentru întâmplările teribile din acele vremuri.
  2. Dacă se face vorbire despre atrocitățile comise de Armata Roșie pe actualul teritoriu al României, de ce textul articolului începe „abrupt” cu descrierea evenimentelor din Bihor? Atrocitățile au început numai când brava armadă bolșevică a ajuns pe linia de demarcație din octombie 1944? De când au trecut Prutul, Tisa, Carpații și până în Crișana sau Banat au fost oare mielușeii Domnului?
  3. E drept, că după instaurarea administrației de ocupație a sovieticilor, răzbunarea izvorâtă din „sfânta mânie proletară” a culminat cu atrocitățile comise împotriva populației germanofone din România, dar dacă articolul vrea să prezinte ceea ce încearcă să sugereze titlul, eu, cred că ar trebui tratat subiectul mult mai serios cu o temeinică susținere bibliografică.
Altfel, ne facem de râs.--ZOLTAN (discuție) 31 ianuarie 2011 23:21 (EET)[răspunde]