Sari la conținut

Discuție:Árpád

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 12 zile de Arminden în subiectul Cer redenumirea articolului: Arpad

In română e Arpad, fără diacritice

[modificare sursă]

Ce-i cu nebunia asta? Arminden (discuție) 4 mai 2025 01:01 (EEST)Răspunde

Ne raportăm la ce spun sursele. Până acum am găsit pe Google mai multe rezultate pentru „Árpád”, nu „Arpad”. Încerc să verific și cărțile în format fizic pe care le am.--Kun Kipcsak (discuție) 4 mai 2025 02:53 (EEST)Răspunde
Apropo, este cumva cu pronunția „Orpod” în română?--Kun Kipcsak (discuție) 4 mai 2025 02:54 (EEST)Răspunde
Buna ziua dle Kun Kipcsak. Regret, dar scrierea romaneasca e consacrata de decenii. Conteaza sursele academice - am adaugat in articol urmatoarele patru, toate de prim rang:
  • <ref name= txt>{{cite book |editor= Bogdan Murgescu (coordonator) |chapter1= Anonymus despre formațiunile politice găsite de unguri în Transilvania |chapter2= Românii și secuii în viziunea cronicilor maghiare — Simon de Keza (sfârșitul :::sec. XIII) |pages= 68-72 |title= Istoria României în texte |publisher= Corint |place= București |year= 2001 |isbn= 973-653-201-1 |url=http://cimec.ro/Istorie/Istoria-romaniei-in-texte.pdf |access-date= 4 mai 2025}}</ref>
  • <ref name= CCG>{{cite book |last= Giurescu |first= Constantin C. |author-link= Constantin C. Giurescu |title= Istoria românilor |volume= 1 |pages= 272, 289, 290, 293 |publisher= Fundația pentru Literatură și artă "Regele Carol II" |place= București |year= 1938 |url=https://books.google.com/books?id=VoPVAAAAMAAJ&focus=searchwithinvolume&q=Arpad |access-date= 4 mai 2025}} V. și la archive.org (https://archive.org/details/constantin-c.-giurescu-istoria-romanilor-vol.-1/mode/1up?q=Arpad aici).</ref>
  • <ref name= IAP>{{cite book |last= Pop |first= Ioan Aurel |author-link= Ioan Aurel Pop |title= Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul |publisher= Editura Presa Universitară Clujeană |year= 1997 |pages= 38, 40-43, 48, 53, 59-60, 62, 66-71, 73-76, 80-82, 94, 99-103 |series= Colecţia "Universitaria" (vol. 6) |isbn= 9739261248 |url=https://www.scribd.com/document/402240673/Ioan-Aurel-Pop-Istoria-Transilvaniei-Medievale?_gl=1*bjeslj*_gcl_au*MzA0NzA2NDMzLjE3NDYzNDI2ODc. |access-date= 4 mai 2025}}</ref>
  • <ref name= AlM>{{cite journal |last= Madgearu |first= Alexandru |author-link= Alexandru Madgearu |title= Misiunea episcopului Hierotheos. Contributii la istoria Transilvaniei si Ungariei în secolul al X-lea |journal=[[Revista istorică]] |publisher=[[Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”]] al [[Academia Română|Academiei Română]] |place= București |volume= 5 (serie nouă) |number= 1-2 ianuarie - februarie 1994 |pages= 147-154 |url=https://biblioteca-digitala.ro/reviste/iini-revista-istorica-1990/28-Revista-istorica-an-V-nr-1-2-1994.pdf |access-date= 4 mai 2025}}</ref>
In maghiară e clar Árpád, dar in romana nu. E un nume pomenit in literatura academica de limba romana de peste 150 de ani, s-a impamintenit de mult si exista si un termen derivat, dinastia arpadiană (similar: dinastia angevină), deci nu e mult de discutat. Exista mai nou o tendinta etimologista, care a ajuns la numeroase excese, dar trebuie tratata cu circumspectie - ca sa nu mai vorbim de comoditatea intelectuala a jurnalistilor care preiau multe pe nedigerate din surse straine. Spunem si scriem de foarte mult timp Arpad (nu Árpád), ba chiar si Geza (nu Géza), desi strict teoretic ar trebui scris Gheza si g fara h ar putea crea confuzii, dar se cere o anumita educatie in domeniul istoric; e interesant de notat ca orice autor modern numit Géza e scris, fireste, cu accent, in aceleasi volume de istorie in care principele maghiar e scris fara. Exista reguli de ortografiere a numelor istorice care nu se supun regulilor din limbajul curent. In romana, multe nume din istorie au intrat pe filiera latina - Carol cel Mare, nu Karl sau Charles; diversi Ludovici, nu Ludwig, Louis sau Lajos etc. - si tot asa si-a "pierdut" si Árpád diacriticele. Perfect justificat, avind in vedere ca in vremea lui Arpad maghiarii oricum intrebuintau runele turcice, nu alfabetul maghiar bazat pe cel latin in care apare semnul á, adoptat mult mai tirziu, deci oricum e un anacronism care nu obliga la nimic scrierea in alte limbi. Si ortografia e oricum o conventie, nu o lege universala.
Se pronunta cumva Arpad drept „Orpod” în română? Nicidecum, in romana a se citeste a, nu o; Orpod ar fi pronuntia maghiara. Fiecare limba isi are regulile ei proprii de ortografie si pronuntie - exact asta e ce incerc sa spun aici de la bun inceput.
In consecinta, voi cere renumirea articolului. Sper sa nu va opuneti, avind in vedere argumentele enumerate aici.
Cu stima, Arminden (discuție) 4 mai 2025 13:35 (EEST)Răspunde

Cer redenumirea articolului: Arpad

[modificare sursă]

... in baza argumentelor si surselor de mai sus. Arminden (discuție) 4 mai 2025 13:36 (EEST)Răspunde